00:58 Cum se negocia șpaga în Portul Constanța
04:25 „Au amanetat PNL!”
06:00 AUR, glonț în aer
07:20 Marea Britanie: bani în plus pentru apărare
08:13 Armistițiu rapid în Ucraina?
09:31 Războiul rezoluțiilor: SUA și Rusia, cot la cot la ONU
11:02 Toni Greblă, pe picior de plecare
12:08 Azilele groazei: încă o victimă
12:56 Starea Papei Francisc, îmbunătățire ușoară
Procurorii DNA au reținut aproape 20 de suspecți în dosarul de corupție din Portul Constanța: surse judiciare spun că printre ei se numără mai mulți vameși, directorul comercial al portului, un om de afaceri și liderul PSD din Constanța, Ion Dumitrache.
Până în această seară, cel puțin șapte dintre inculpați fuseseră puși sub control judiciar.
Procurorii susțin că circuitul șpăgilor din Portul Constanța implică oameni de afaceri, funcționari ai statului, dar și politicieni. Indiciile strânse de DNA arată că afaceriștii dădeau mii sau zeci de mii de euro pentru diverse contracte: de mentenanță sau servicii, avize, acte și chiar terenuri.
În total, ar fi vorba de șpăgi în valoare de aproape 6 milioane de euro.
Vizat în dosar este și Ion Dumitrache, figură influentă în Constanța și șeful organizației municipale a PSD. Din interceptări reiese că Ion Dumitrache se lăuda că are relații apropiate cu oameni de la vârful partidului.
Într-o convorbire cu Mihai Teodorescu, directorul portului Constanța, Ion Dumitrache îi dădea acestuia asigurări că nu va fi schimbat din funcție și că putea interveni, la nevoie, pe lângă secretarul general al social democraților, Paul Stănescu, dar și la europarlamentarul Mihai Tudose.
Contactat de Știrile Zilei, Tudose a negat orice legătură cu afacerile din portul Constanța anchetate acum de DNA sau cu protecția invocată de colegul său de partid. „Se dă și el cocoș!”, a spus eurodeputatul.
AUR, glonț în aer
Opoziția radicală – AUR, SOS și POT – a depus, în cele din urmă, moțiunea de cenzură la adresa cabinetului Ciolacu 2: votul s-ar putea da chiar vinerea aceasta.
Botezată „Premierul Nordis trebuie să plece”, moțiunea e susținută de doar 163 de senatori și deputați. Ca să ducă la căderea Guvernului, ea ar trebui să primească cel puțin 233 de voturi.
USR-ul se ține deoparte: Elena Lasconi și-a invitat colegii din Parlament să nu voteze documentul, iar liderul deputaților partidului, Ionuț Moșteanu, a calificat demersul AUR drept „un glonț în aer”. Chiar și POT se arată reticent: președinta Anamaria Gavrilă crede că George Simion trebuie să-și asume un eventual eșec.
În această situație, președintele AUR susține că va negocia în perioada următoare cu fiecare parlamentar în parte, chiar și de la PSD și PNL.
Toni Greblă a călcat pe greblă
Liderii coaliției de guvernare au hotărât să-l schimbe pe președintele Autorității Electorale Permanente.
Toni Greblă, fost senator PNL și judecător la Curtea Constituțională, poate fi revocat doar printr-un vot al Parlamentului. El conduce AEP de doi ani.
I se reproșează, între altele, majorarea ilegală a salariului (constatată de Curtea de Conturi), mutarea sediului instituției în clădirea Romexpo din București și achizițiile de mobilier scump.
După primul tur al prezidențialelor, cursă în care Marcel Ciolacu a ieșit pe locul al treilea, AEP a decis să renumere voturile în absența observatorilor independenți.
Chiar înainte ca alegerile să fie anulate au apărut, de asemenea, imagini surprinse în 2022: Toni Greblă luase parte la tăierea porcului în curtea unei case care este acum sediul de campanie al lui Călin Georgescu.
Întrebat cum ajunsese în acea situație, președintele AEP a dat un răspuns scurt: „Întrebați porcul!”
Europa și Trump
Marea Britanie își va spori cheltuielile pentru apărare pînă la 2,5% din Produsul Intern Brut în 2027. Pe termen lung, ținta e de trei procente: banii se vor strânge prin reducerea bugetului alocat ajutorului internațional pentru dezvoltare, a anunțat premierul Keir Starmer.
„Guvernul acesta va începe cea mai susținută creștere a cheltuielilor de apărare de la sfîrșitul Războiului Rece încoace” a spus el în Camera Comunelor.
Schimbarea e anunțată înaintea întâlnirii pe care politicianul laburist o va avea joi cu Donald Trump. El le-a cerut în mod repetat țărilor NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare și a semnalizat că securitatea Europei nu mai e o prioritate pentru Washington.
Aseară, după ce a discutat la rândul său cu Trump, președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că un armistițiu în Ucraina ar putea fi convenit în următoarele săptămâni. El trebuie să includă garanții de securitate pentru Kiev, a insistat Macron.
În schimbul garanțiilor de securitate, Kievul ar putea oferi Statelor Unite jumătate din resursele sale de minerale și metale rare. Vladimir Putin, între timp, s-a arătat interesat de o astfel de afacere cu Washingtonul, în care a inclus de pe-acum regiunile din Ucraina pe care le-a ocupat în ultimii trei ani.
Resursele respective pot fi folosite la producerea telefoanelor inteligente, a turbinelor eoliene și a bateriilor pentru mașinile electrice: marile firme americane din IT și comunicații s-au pliat deja pe comandamentele administrației Trump, iar Elon Musk, patronul companiei Tesla, e unul dintre consilierii președintelui.
