01:09 Breșă majoră la vârful SUA
05:32 Armistițiu parțial
06:08 Visa Waiver, amânat oficial
09:54 Conflict pe ruta Moscova-București
11:46 Neptun Deep: primele foraje
13:03 PNRR: pensiile speciale ne taie banii
13:55 Regizor palestinian de Oscar agresat
Printre emoji-uri și îndemnuri la rugăciune, breșă imensă de securitate la vârful Guvernului Statelor Unite: demnitari de prim rang discutau detaliile unei operațiuni militare pe un grup online în care fusese adăugat din greșeală și un ziarist.
Redactorul-șef al revistei The Atlantic, Jeffrey Goldberg, a fost adăugat pe grupul de pe serviciul de mesagerie online Signal pe care se analiza o intervenție – de altfel, dusă la capăt – împotriva rebelilor Houthi din Yemen.
Loviturile au avut loc pe 15 martie.
Rebelii Houthi au atacat în mai multe rânduri vase comerciale din Marea Roșie după izbucnirea, în 2023, a războiului din Gaza. Susținuți de Iran și aliați ai grupării palestieniene Hamas, ei luptă și împotriva autorităților din Yemen.
Criza rebelilor Houthi e unul dintre dosarele lăsate în suspensie de administrația Biden.
Jeffrey Goldberg scrie că, în primă instanță, a crezut că se confrunta cu o înșelătorie când a fost adăugat pe grupul de pe mesageria Signal de către un anume Mike Waltz. Numele este cel al consilierului pentru securitate națională al președintelui Trump.
Din grup mai făceau parte alți înalți demnitari, inclusiv ministrul apărării, cel de externe, directoarea serviciilor de informații și vicepreședintele JD Vance.
Ziaristul american a asistat la discuții și a obținut acces la planurile pentru bombardarea rebelilor. Spune că și-a dat seama că grupul ar fi putut să fie unul real în momentul în care utilizatorul cu numele lui Pete Hegseth (ministrul apărării) a anunțat că primele explozii erau așteptate în circa două ore.
Realitatea din teren avea să confirme mesajul.
Lege încălcată?
Breșa de securitate e problematică din numeroase cauze: e foarte neobișnuit ca oficialități de vârf să discute chestiuni atît de sensibile în afara unui cadru strict secret.
Mai apoi, pe grupul respectiv s-au postat detalii operaționale ale loviturilor din Yemen, inclusiv informații privind țintele, armele și secvența atacurilor.
Telefoanele personale, evident, pot fi rătăcite, furate sau sparte de hackeri și e de presupus că puteri ostile Americii chiar încearcă să obțină acces la orice tip de comunicații de acest fel.
Casa Albă nu a explicat de ce participanții nu au folosit telefoane sau sisteme informatice securizate sau spații 100% sigure de la Casa Albă.
Recursul la o aplicație de mesagerie – chiar și una considerată standardul în materie de criptare – poate sugera, în plus, că participanții ar fi căutat să evite arhivarea conversațiilor: pe parcursul lor, JD Vance se declară la un moment dat în dezacord cu Trump și se lansează în noi considerații disprețuitoare la adresa Europei.
Potrivit The Atlantic, e posibil ca discuțiile să fi încălcat și o lege care incriminează publicarea de materiale clasificate.
În fine, nu puțini dintre membrii grupului au criticat-o public pe candidata democrată la prezidențialele din 2016, Hillary Clinton, din cauza unor informații secrete găsite pe un server privat al acesteia.
Clinton a fost anchetată și exonerată, dar criticii republicani au spus că ea ar fi trebuit chiar să ajungă la închisoare: a fost una dintre temele majore din timpul campaniei pentru alegerile din 2016, câștigate de Trump.
Armistițiu parțial
După ce, inițial, a spus că nu ar fi avut habar de incident și a atacat, cum îi e obiceiul, publicația care a dezvăluit breșa de securitate, Donald Trump a anunțat azi că nu are de gând să-și demită consilierul pe probleme de securitate națională.
A dat vina pe un angajat al lui Mike Waltz și a spus că acesta din urmă „a învățat o lecție și e un om bun”.
De o cu totul altă părere, evident, e opoziția: liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a observat că breșa ar fi putut pune în pericol viețile soldaților implicați în operațiunile din Yemen și a cerut o anchetă parlamentară extinsă asupra celor întâmplate.
Graba administrației Trump de a scăpa de consecințele acestui scandal e evidentă și într-un anunț făcut în această după-amiază.
Statele Unite afirmă că au încheiat acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru a garanta siguranța navigației în Marea Neagră, dar și un armistițiu parțial prin care cele două țări opresc reciproc atacurile asupra infrastructurilor energetice.
Statele Unite adaugă că vor contribui la restabilirea exporturilor ruse de cereale și îngrășăminte și că vor continua să intermedieze discuții între cele două părți pentru a ajunge la o pace durabilă.
Visa Waiver, suspendat „nedefinit”
Pe canale (de dorit) mult mai sigure, România poartă în aceste zile discuții cu administrația Trump despre amânarea intrării în vigoare a Programului Visa Waiver – în baza lui, cetățenilor români li s-ar permite să călătorească în Statele Unite fără vize de intrare. România ar fi trebuit să fie inclusă în program la sfârșitul acestei luni.
Washingtonul, însă, tocmai ce-a anunțat că suspendă pe termen nelimitat primirea României în program.
Oficial, scopul măsurii este să asigure „cerințele stricte de securitate” impuse de Visa Waiver. Pauza va rămâne în vigoare până când Departamentul pentru Securitate Internă își încheie verificările.
Premierul Ciolacu se declară convins că măsura ar fi una „strict tehnică” și amintește că Bucureștiul a îndeplinit toate criteriile. Liderul PSD chiar adaugă că România va profita de amânare ca să dea explicații suplimentare administrației Trump.
Aceasta, însă, nu numai că face evaluări în plus, dar în weekend s-a și adresat direct cetățenilor români: „Nici să nu vă gândiți să intrați ilegal în Statele Unite” a fost unul dintre mesajele publicate de ambasada americană din București.
Reprezentanța diplomatică a reluat, fără comentarii, și un discurs de acum două luni al vicepreședintelui JD Vance: acesta dădea România drept un exemplu despre ceea ce numește „regresul democratic” al Europei, după anularea scrutinului prezidențial din 2024.
Consiliul Suprem de Apărare a invocat, între altele, „atacuri cibernetice” cu scopul de a influența rezultatul din noiembrie.
Conflict pe ruta Moscova-București
Presiuni la adresa României vin și dinspre Moscova.
De data aceasta, însă, la vedere: Comisia pentru Securitate din Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, a trimis Procuraturii Generale și Ministerului de Externe o serie de documente privind presupusa ingerință a Bucureștiului în afacerile interne ale Federației Ruse.
E vorba de un un eveniment organizat recent în Parlamentul României, intitulat „Marea Neagră: granița viitorului pentru o Europă sigură și stabilă”.
Organizator ar fi fost Forumul post-rusesc al Națiunilor Libere, o asociație fondată de un om de afaceri din Ucraina și de mai mulți exilați ruși, înregistrată oficial în Polonia.
Totuși, pe 19 martie la Palatul Parlamentului a avut loc Forumul Mării Negre, iar asociația repectivă apare doar în calitate de invitată la una dintre conferințe.
Președintele Comisiei pentru Securitate din Duma de Stat afirmă că în cursul evenimentului din București s-ar fi făcut apeluri repetate la dezmembrarea Rusiei în mai multe state independente. El acuză autorităţile române că ar fi oferit „o platformă parlamentară teroriștilor pentru provocări împotriva ţării noastre”.
Forumul Națiunilor Libere este interzis în Federația Rusă, ba chiar Curtea Supremă de la Moscova l-a declarat o organizație teroristă în toamna lui 2022.
Pe site-ul organizației se spune că obiectivul acesteia este „decolonizarea așa-numitei Federații Ruse”.
Demersurile parlamentarului moscovit survin acuzațiilor că Rusia s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale de anul trecut. De curând, doi diplomați ruși din București bănuiți că ar fi instigat la o lovitură de stat au fost expulzați.
