00:50 Dosarul Georgescu-Potra: detaliile planului
02:22 Exploatarea „suveranistă” a aurului
06:02 Moțiune eșuată
09:00 Bani în plus pentru apărare
11:12 Dă-mi să-ți dau: noua politică externă a SUA
14:15 Toni Greblă, revocat
15:03 Frații Tate: Nimeni nu știe nimic
16:03 Păgubiții Nordis, nemulțumire în creștere
Aproape de miezul nopții, gluma s-a îngroșat brusc: Parchetul General a anunțat oficial că cere arestarea preventivă a 21 de persoane în dosarul în care Călin Georgescu e deja sub control judiciar.
Inculpații sunt acuzați, între altele, de tentativă la infracțiunea de acțiuni anticonstituționale, pedepsită – potrivit legii – cu zeci de ani de închisoare. Mercenarul Horațiu Potra, un apropiat al lui Georgescu, e o figură-cheie în dosar: cum el nu s-ar afla în țară, procurorii cer arestarea în lipsă. Vizați de aceeași măsură sunt fiul și fratele lui.
Procurorii spun că mercenarii lui Horațiu Potra ar fi pregătit anul trecut acțiuni violente, care să împiedice autoritățile statului să-și exercite atribuțiile. Planul ar fi fost întocmit la o fermă de călărie din Ciolpani, unde Georgescu s-a întâlnit la începutul lui decembrie cu Potra și cu Eugen Sechila, liderul unei grupări neolegionare.
Rechizitoriul adaugă că acele evenimente „erau doar avanpostul unor acțiuni paramilitare premeditate”.
La perchezițiile din această săptămână, numai în casa lui Potra s-au găsit zeci de pistoale, puști mitralieră, încărcătoare și grenade.
Referatul cu propunerile de arestare mai spune că fostul candidat la Președinție ar fi primit bani gheață de la mercenar în campania de anul trecut, dar și o mașină Mercedes închiriată.
Inculpații din dosar mai sunt cercetați pentru iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist: Eugen Sechila a fost audiat la Parchet în aceeași zi în care Georgescu a fost pus sub control judiciar.
Glonțul moțiunii, cu mult pe lângă
O singură moțiune de cenzură în fiecare sesiune parlamentară, iar AUR tocmai ce-a reușit să prăpădească una: Parlamentul a respins, după cum era de așteptat, documentul botezat „Premierul Nordis trebuie să plece”.
Susținută doar de AUR, POT și SOS, moțiunea nu avea cum să strângă cele 233 de voturi care să ducă la căderea Guvernului decît cu aportul USR-ului și al unor demnitari din coaliția de la putere.
Cu gândul la alegerile din mai și pe fundalul încordării palpabile din societate, moțiunea a fost un nou prilej de propagandă electorală pentru toată lumea.
Discursul premierului, de pildă, a fost întrerupt la un moment dat de scandarea „Nordis, Nordis!” – o trimitere la călătoriile premierului cu avioane private închiriate de dezvoltatorul imobiliar, aflat acum în mijlocul unei anchete a DNA.
George Simion l-a acuzat pe Marcel Ciolacu și că ar fi falsificat alegerile.
Premierul a ripostat acuzând opoziția radicală că îl folosește pe Dumnezeu drept „agent electoral”. Marcel Ciolacu a făcut și câteva aluzii la Călin Georgescu, pe care AUR și POT îl susțin fără condiții.
„Astăzi aș fi vrut să vorbim despre economie. Dar cum poți să vorbești serios cu cei care au ca element central în planul lor economic <<Apa, hrana și energia?!>> Și care spun că industria calului înseamnă progres economic?” s-a întrebat Ciolacu de la tribuna Parlamentului, după care s-a lansat într-un atac la adresa mesajelor transmise online de opoziția radicală.
„Dacă mâine pică netul în România, se termină și cu suveranismul vostru. Fără acces la înjurături, ură și violență propagată în mediul online, lumea v-ar vedea fix așa cum sunteți. Fără conținut. Fără însușiri. Și fără soluții”.
Trump și Zelenski, întâlnire la Casa Albă
La limita dintre Agamiță Dandanache și Florin Iordache, președintele celei mai puternice țări din lume s-a făcut că nu-și mai amintește insulta pe care i-a aruncat-o omologului dintr-o țară aflată de trei ani în război cu o dictatură de-adevăratelea. După care a reușit să recunoască, totuși, că Ucraina a luptat în toată această perioadă cu mult curaj.
Donald Trump a fost întrebat aseară dacă îl consideră în continuare un dictator pe Volodimir Zelenski. A răspuns că nu poate să creadă că a spus așa ceva, după care a cerut să i se pună altă întrebare.
Iată, deci, auspiciile sub care cei doi s-au întâlnit azi la Washington, cu gândul de a semna o înțelegere care să permită accesul Statelor Unite la o bună parte din resursele naturale cele mai valoroase din Ucraina.
Potrivit primelor relatări despre discuțiile de azi, întâlnirea de la Casa Albă (la care ia parte și vicepreședintele JD Vance) e una foarte încordată. Vance l-a acuzat pe Zelenski de „lipsă de respect”, iar Trump a spus apoi că președintele Ucrainei „s-ar juca de-a cel de-al treilea război mondial”.
Trump a adăugat că omologul său nu e „prea recunoscător” și că din aceste schimburi de replici „va ieși un show TV grozav”. În lipsa ajutorului american, a mai spus el, Ucraina nu ar fi rezistat nici două săptămâni. Zelenski a replicat că a auzit același lucru din partea lui Vladimir Putin, dar că termenul era diferit: trei zile.
În varianta publicată azi, proiectul de acord privind mineralele rare nu obligă Kievul să recunoască o datorie de 500 de miliarde de dolari în contul ajutorului american de până acum. Documentul lăsa însă în suspans chestiunea garanțiilor de securitate cerute de Ucraina în eventualitatea unui armistițiu.
Un „fond de investiții” pentru dezvoltarea țării vecine ar urma să fie administrat în condiții egale de cele două părți. În înțelegere sunt incluse resurse minerale, petrol și gaze.
În Ucraina se găsesc circa 19.000.000 de tone de grafit, materie primă esențială pentru producția bateriilor destinate mașinilor electrice. Elon Musk, consilier al lui Trump, e patronul companiei auto Tesla.
Kievul are, de asemenea, resurse semnificative de litiu și de titan, folosite în cele mai avansate modele de telefoane inteligente.
Tot în Ucraina mai sunt rezerve considerabile de metale rare utilizate în producția de armament sau de turbine eoliene.
