CAPTURĂ FOTO: YouTube/PE DREPT CUVÂNT
01:02 „Schema” delegărilor, gâlceava magistraților
05:58 Șeful DNA, la monoloagele justiției
09:08 Cristian Andrei, cu mascații la poartă
12:24 SUA: membră a Congresului atacată
14:34 Trump amenință Iranul
15:56 Germania strânge șurubul
16:51 Alba-neagra cu reforma administrației
17:51 Franța: fost senator condamnat
Ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii s-a transformat într-un adevărat interogatoriu la adresa judecătoarei Grațiela Milu: aceasta a dezvăluit recent cât de extinsă este „schema delegărilor” – practica mutării magistraților de la o instanță la alta în lipsa unor motive obiective.
Aceasta e una dintre tacticile surprinse în documentarul Recorder „Justiție capturată”.
Mai mulți judecători apropiați de Lia Savonea – președinta instanței supreme, prezentă și ea în plenul CSM – au acuzat-o pe Grațiela Milu de „manipulare” prin „jumătăți de adevăr”: ar fi turnat „gaz pe foc”, pentru că a publicat statisicile fără să le pună în context.
În momentul de față, mai bine de 65% dintre posturile de conducere din justiție sînt ocupate prin delegare, o măsură care ar trebui să fie excepția, nu regula.
Tabăra acuzatoare din CSM a evitat cu insistență chestiunea delegărilor în funcțiile de conducere din instanțele mari, acolo unde se judecă dosare importante de corupție.
În schimb, au fost aduse în discuție situațiile de la Judecătoria Hațeg sau de la cea din Lehliu Gară, unde deficitul de personal sau lipsa judecătorilor cu vechime ar justifica delegarea pe funcții de conducere.
„Înfierarea” judecătoarei Milu s-a bazat pe o inexactitate din mesajul publicat de aceasta pe Facebook, în legătură cu funcțiile de conducere de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care nu sunt ocupate prin delegare.
Grațiela Milu a recunoscut eroarea, dar a rămas fermă pe poziții în ceea ce privește fenomenul conducerii instanțelor prin delegare directă, nu prin numire. Această ultimă procedură presupune câștigarea unui concurs.
Șeful DNA, la monoloagele justiției
Șeful DNA, între timp, își continuă campania de spălare a imaginii și atacurile la adresa jurnaliștilor Recorder.
Într-o discuție de mai bine de o oră la podcastul avocatului Florentin Țuca, Marius Voineag și-a enumerat realizările, a răspuns unor așa-zise întrebări (cunoscute printre jurnaliști sub tandrul nume de „servite”) și a încercat să ducă în derizoriu gravele acuzații făcute la adresa lui de mai mulți magistrați care apar în documentarul „Justiție capturată”.
El s-a referit, între alții, la Liviu Lascu, fost șef de secție la DNA, căruia i s-a retras delegarea în timp ce avea în lucru o anchetă despre Serviciul Român de Informații.
O nouă culme a penibilului a fost atinsă, de asemenea, în momentul în care atât gazda podcastului, cât și invitatul său au început să filozofeze ca-n Cișmigiu pe tema epidemiei de prescripții din dosarele de mare corupție.
Prescripția, potrivit celor doi, ar fi „expresia eșecului justiției”, dar ar putea să fie privită și „ca o expresie a unei împăcări.”
Cristian Andrei, cu mascații la poartă
Acuzat de mai multe foste paciente de hărțuire sexuală, doctorul Cristian Andrei este oficial cercetat pentru viol – mascații i-au percheziționat astăzi locuința.
Invitat constant în numeroase emisiuni TV și online, el mai e cercetat și pentru că a practicat psihoterapia fără atestat pentru mai bine de două decenii.
Doctorul Cristian Andrei este acuzat de viol, agresiune sexuală, de exercitarea fără drept a unei profesii și înșelăciune.
Potrivit Poliției, Cristian Andrei și-ar fi violat o pacientă după ce ar fi hărțuit-o constant pe parcursul mai multor ședințe de terapie din perioada octombrie 2019 – martie 2020.
Alte două femei ar fi fost agresate sexual în ianuarie și în noiembrie 2024.
Pe una dintre victime ar fi sărutat-o forțat sub pretextul unui joc psihologic. Cealaltă era o studentă pe care-o avea sub îndrumare.
Acuzația de înșelăciune se bazează pe faptul că el a primit bani pentru ședințe de psihoterapie deși nu avea dreptul legal de practică: deși s-a recomandat drept psiholog între 2004 și 2025, nu avea atestatul de liberă practică.
Competențele lui sunt de medic psihiatru pentru copii.
Site-ul PressOne a publicat în noiembrie anul trecut mărturiile unor foste paciente care l-au acuzat de abuz, de avansuri sexuale și manipulare.
Cristian Andrei a respins la vremea respectivă acuzațiile de agresiune sexuală.
A recunoscut însă că nu are atestat de psiholog, dar a adăugat că la începutul anilor ’90 terapia nu era reglementată în România și că nici nu exista vreo autoritate în domeniu.
Trump amenință Iranul
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, își încearcă norocul în altă parte: el a amenințat Iranul în această după-amiază cu o intervenție militară.
A scris pe propria rețea socială că o flotă „masivă” s-ar îndrepta deja spre republica islamică și a adus aminte de atacul armat cu care și-a început anul, cel din Venezuela.
Noua rundă de amenințări ar urmări să oblige regimul teocratic de la Teheran să încheie un acord în privința capacităților sale nucleare.
Agenția de știri Reuters scria de curând că un portavion american și mai multe nave de sprijin au ajuns în Orientul Mijlociu.
În mesajul publicat astăzi, Donald Trump nu mai menționează reprimarea violentă a manifestațiilor antiguvernamentale din republica islamică.
Potrivit unei organizații civice din afara Iranului, cel puțin 6.000 de persoane ar fi murit din decembrie încoace – cele mai multe, din rândurile protestatarilor.
O altă asociație a estimat că bilanțul ar putea, de fapt, să treacă de 25.000 de victime.
Pentru moment, reprezentantul Iranului la Națiunile Unite a răspuns că Teheranul e dispus la dialog dar că, dacă va fi supus vreunei agresiuni, „va riposta cum nu a mai făcut-o vreodată”.
