00:53 Război comercial global
03:15 Trepidație pe burse
05:42 Ajutoare de stat și emisari la Mar-a-Lago
09:20 Cum e afectată România?
11:37 Rusia, scutită
12:30 Da’ cu pinguinii ce-ați avut?
13:13 Taxa pe stâlp revine
13:54 Lasconi îl refuză pe Nicușor
14:35 Protecția civilă, ca vai de ea
„Dragi concetățeni, a venit ziua eliberării! După multă vreme.”
Discursul de azi-noapte al lui Donald Trump a fost triumfalist și brutal, ceea ce chiar nu mai e o știre în epoca guvernării prin și pentru rețelele sociale.
Dar schimbarea pe care administrația Trump o provoacă peste noapte comerțului global e cât se poate de profundă. El a făcut publice noile taxe americane asupra importurilor din aproape toată lumea. Vor intra în vigoare în două etape: sâmbătă, pe 5 aprilie, câte cel puțin 10% asupra tuturor produselor care intră în Statele Unite.
Iar pe 9 aprilie, miercurea viitoare, taxe majorate asupra unor giganți economici precum China și Uniunea Europeană, dar și asupra unor parteneri comerciali tradiționali – India, Marea Britanie sau Brazilia. China e în fruntea clasamentului, cu un nivel al taxării de 34%.
Cu scopul declarat de a face „să renască” industria americană, administrația Trump impune tarife de 20% importurilor din Uniunea Europeană, de 26% Indiei și de 10 procente în cazul Marii Britanii și al Braziliei.
În teorie, consumatorii americani vor fi încurajați să cumpere mai multe produse locale, ceea ce ar spori și volumul impozitelor încasate de stat. În practică, însă, în mod obișnuit, companiile se grăbesc să atenueze impactul taxelor vamale prin majorarea prețurilor.
Și, evident, astfel de măsuri atrag riposta țărilor vizate – China, de exemplu, a anunțat că va proceda astfel aproape imediat după evenimentul de la Casa Albă.
Trepidație pe burse
Până una-alta, la începutul ședinței de tranzacționare de pe Wall Street indicii bursieri au scăzut cu mai multe procente: până la 4,4% în cazul Nasdaq, dominat de acțiunile marilor corporații din IT și comunicații.
La scurt timp după prezidențialele de anul trecut, cele mai multe dintre companiile cunoscute drept Big Tech – Amazon, Apple, Google, Microsoft și Meta – au trecut cu arme și bagaje în tabăra lui Trump. Reacții asemănătoare au avut bursele europene și cele din Asia.
Foarte vulnerabile în noile condiții sunt industria auto din Germania și cea din Marea Britanie sau companiile italiene și franțuzești care produc bunuri de lux sau exportă vinuri.
„Economia globală va suferi puternic”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. Ea se așteaptă ca tarifele suplimentare să producă efecte imediate și să majoreze cheltuielile zilnice în cazul a milioane de oameni.
„Medicamentele vor costa mai mult, transportul se va scumpi, iar inflația o să urce”, a spus ea.
Cum Uniunea Europeană este cea mai mare piață comună din lume, potențialul de a lovi în interesele marilor corporații americane e foarte ridicat: contramăsurile sunt așteptate luna aceasta, în două etape. Răspunsul va fi „coordonat și puternic”, a avertizat Comisia Europeană.
Totuși, Bruxelles-ul insistă că nu vrea să agraveze situația, ci să negocieze cu administrația Trump.
Ce face Bucureștiul?
Premierul Ciolacu a anunțat de dimineață că Guvernul ar pregăti mai multe scheme de ajutor de stat pentru companiile afectate de taxele vamale impuse de Donald Trump.
Liderul PSD a vorbit despre măsuri de sprijin fără să spună care e sursa lor de finanțare ori dacă a consultat sau nu Comisia Europeană în privința schemelor de ajutor.
Cum Bucureștiul, însă, ratează arareori vreo ocazie de a se dovedi oportunist, premierul Ciolacu a anunțat într-o discuție cu ziariștii de la Palatul Victoria că și-a trimis un emisar în America, la Mar-a-Lago, reședința din Florida a lui Donald Trump.
Emisarul ar fi ajuns deja în Statele Unite și ar urma să fie însoțit de un alt român, stabilit deja acolo. Premierul a evitat să le facă publice numele, dar a spus că relația cu America trebuie abordată diferit, pentru că „administrația Trump funcționează altfel”.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, ar fi la curent cu acest demers, iar presupusele activități de lobby nu ar fi finanțate cu bani publici.
Potrivit site-ului HotNews, omul de afaceri stabilit în America și implicat în aceste demersuri este Dragoș Sprânceană.
În vârstă de 45 de ani, el este membru al Partidului Republican și unul dintre sponsorii campaniei prezidențiale de anul trecut a lui Donald Trump.
Într-un interviu din ianuarie, spunea că e de părere că România ar trebui să fie condusă de un om de afaceri.
Întrebat despre Călin Georgescu, Sprânceană a declarat că „direcțiile acestuia se aliniază cu cele ale Partidului Republican”, dar doar până la un punct.
Taxe? Dar avem și în România!
În buna tradiție românească, acesta a fost momentul pe care Guvernul l-a considerat cel mai bun pentru o nouă modificare a politicii fiscale.
Cabinetul Ciolacu a aprobat astăzi un nou impozit, pe construcțiile speciale: așa-numita taxă pe stâlp are o valoare redusă la jumătate față de intențiile inițiale.
Guvernul speră să strângă astfel circa un miliard de lei anul acesta și spune că bune de plată sunt trei sferturi dintre companiile de stat și 25% dintre cele private.
Deși a avizat proiectul, Consiliul Economic și Social crede că taxa pe stâlp nu va ajuta decât în mică măsură la reducerea deficitului și că ea va supune companiile unui stres suplimentar și inutil.
O variantă asemănătoare a acestui impozit, cu efecte marginale, s-a aplicat între 2014 și 2016.
