01:03 Ucraina își numără prietenii
02:53 Încăierarea de la Casa Albă
04:08 Contrapropunerea Europei
05:54 Rolul viitor al U.E. Și al României
15:43 Contestație amânată
16:45 Georgescu, „agentul lui Soros”?
20:05 Atac al lui Crin Antonescu
21:03 Terorist la 17 ani?
21:45 Autostrada Sibiu-Pitești: stadiul lucrărilor
22:17 Încă un atac în Germania
„Dacă Vladimir Putin chiar ar fi interesat de pace, nu ar ataca civilii ucraineni cu rachete balistice” – iată mesajul transmis pe rețeaua socială X de către Volodimir Zelenski, după un weekend care pare să fi intrat, abrupt și zgomotos, direct în istorie.
Potrivit președintelui Ucrainei, armata rusă a lansat peste 1.000 de drone, 1.300 de bombe și mai bine de 20 de rachete asupra țării vecine numai în ultima săptămână.
O săptămână în care, la Washington, eforturile diplomatice menite să înlesnească un acord de pace s-au încheiat cu o confruntare verbală violentă între Zelenski și Trump, într-o discuție transmisă în direct de la Casa Albă.
Totul, la doar câteva săptămîni de cînd Washingtonul a inițiat consultări directe cu Moscova, în absența Ucrainei ori a vreunui alt stat european.
În această dimineață, Kremlinul l-a acuzat pe președintele Zelenski de „o lipsă completă de abilitate diplomatică”, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a invocat diviziunile dintre aliații occidentali ai Kievului.
Dmitri Peskov i-a calificat drept „pro-război” pe susținătorii Ucrainei, chiar în timp ce insista că efortul de război al Rusiei o să continue.
Eforturile europenilor
Liderii europeni încearcă să formuleze o serie de propuneri care să ofere Ucrainei garanții comune de securitate în eventualitatea unui acord.
Peste weekend, în urma unui summit în regim de urgență organizat la Londra, premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a anunțat că o viitoare „coaliție a voluntarilor” e dispusă să garanteze suveranitatea Ucrainei.
Mai multe țări europene, dar și Canada și Turcia au luat parte la discuțiile din Londra.
Detaliile – ca și numărul exact al celor implicați în viitoarea „coaliție a voluntarilor” – sunt încă incerte.
Potrivit lui Keir Starmer, însă, Kievul va continua să primească ajutor militar, iar sancțiunile la adresa Rusiei nu vor fi ridicate prea curând: nu de către europeni, cel puțin.
Până la mobilizarea europenilor și a altor aliați, însă, adevărul adevărat e că puterea de luptă a Ucrainei ține în măsură covârșitoare de tehnica militară americană. De altfel, și succesul noilor eforturi europene depinde de susținerea Statelor Unite, a recunoscut Keir Starmer.
În lipsa ajutorului militar american, nu riscă Ucraina să cadă foarte repede?
I-am adresat această întrebare la Știrile Zilei lui Cristian Preda, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București.
Georgescu, „agentul lui Soros”?
Judecătoria Sectorului 1 din București a amânat cu două zile – până miercuri – o decizie legată de contestația lui Călin Georgescu față de măsura controlului judiciar instituită în cazul său.
Parchetul General îl cercetează penal pentru șase infracțiuni. Printre ele se numără instigarea la acțiuni anticonstituționale.
Pus sub control judiciar săptămâna trecută, i s-a interzis, de exemplu, să părăsească România fără acordul autorităților judiciare. Nu poate nici să facă publice pe rețelele se socializare mesaje cu caracter legionar, fascist sau xenofob.
Georgescu e bănuit că ar pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul unor mercenari conduşi de Horaţiu Potra, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale de anul trecut.
Nu puține dintre afirmațiile pe care le face în prezent Călin Georgescu vin în contradicție flagrantă cu fapte din trecutul său, a descoperit între timp Recorder.
Timp de două decenii, el a condus mai multe organizații care s-au hrănit consistent din fonduri occidentale: de la Uniunea Europeană și Guvernul Marii Britanii, până la Agenția pentru Dezvoltare Internațională a Statelor Unite – celebra, acum, USAID.
A avut inclusiv un parteneriat cu Fundația Soroș, despre care Călin Georgescu spune acum că ar fi făcut mult rău României.
Cine candidează, totuși?
Crin Antonescu, candidatul la Cotroceni al PSD, PNL și UDMR, îl numește pe Călin Georgescu „un candidat al Rusiei și al îndepărtării de Occident”.
Într-un interviu pentru site-ul HotNews, el spune că susținătorilor acestuia „li s-a urât cu binele”.
Pe de altă parte, deși respinge ideea că ar fi fanul lui Donald Trump, Crin Antonescu i-a spus jurnalistului Laurențiu Ungureanu că încheierea războiului din Ucraina, dar și securitatea Europei depind de Statele Unite.
La câteva ore distanță, președinta USR, Elena Lasconi, a invocat public pentru prima dată posibilitatea de a renunța la candidatura la Președinție în favoarea lui Ilie Bolojan.
Ea a spus că „totul e negociabil” și că se va întâlni joi cu liderul PSD, Marcel Ciolacu.
I-a recomandat însă, de pe acum, să strângă semnături și pentru o candidatură a actualului președinte interimar al României.
