N-a trecut nici măcar o săptămână din campania prezidențială și am și intrat în zodia conspirațiilor în care – întâmplător sau nu – se amestecă inclusiv instituții cruciale și demnitari de vârf.
Acuzații foarte grave la adresa lui Mircea Geoană au fost formulate aseară de Elena Lasconi.
Candidata USR la Președinție a spus că el s-ar fi întâlnit în București cu o persoană pe nume Tal Hanan. Acesta ar conduce o rețea de hackeri presupusă a fi participat la manipularea alegerilor din numeroase țări. Mircea Geoană a denunțat o știre falsă și o nadă din care Elena Lasconi ar fi mușcat „cu voluptate”.
Candidata USR a publicat apoi fotografii care ar dovedi existența legăturilor dintre Tal Hanan și Mircea Geoană. Una dintre poze îl susprinde pe omul de afaceri în fața sediului Institutului Aspen din București, la care Mircea Geoană este președinte fondator. Niciuna dintre fotografii nu îi arată pe cei doi împreună, însă.
Contactat de digi24.ro, Tal Hanan a confirmat că a fost în România, dar a spus că nu discută despre clienții săi.
În triplă calitate – de premier, de vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare și de lider al celui mai mare partid politic din România – Marcel Ciolacu a preluat tema din mers. I-a adăugat, de asemenea, detalii neconfirmate oficial și nesusținute de vreo dovadă.
Marcel Ciolacu le-a spus ziariștilor acreditați la Guvern că „într-o clădire ar exista foarte multe servere” care ar fi „ferme de boți” pentru Mircea Geoană. În opinia sa, Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să se sesizeze.
Întrebat dacă are știre despre așa ceva, ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a răspuns că nu. Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a adăugat totuși că instituția ar fi primit unele sesizări în această privință.
În această după-amiază, Mircea Geoană a negat categoric că s-ar fi întâlnit cu Tal Hanan sau că ar utiliza vreo așa-zisă „fermă de troli”.
Sărăcia: date actualizate
Cum campania electorală suplinește prin scandaluri lipsa de substanță, problemele cu adevărat grave cu care se confruntă România sunt abordate de alții: numărul persoanelor sărace a fost anul trecut de aproape 4.000.000, potrivit Institutului Național de Statistică.
E o scădere față de 2022, dar diferențele regionale sunt în continuare foarte pronunțate. INS mai observă că, dacă anul trecut nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie ar fi fost sub pragul sărăciei.
Anul trecut, rata sărăciei a fost de 15 ori mai mare în Moldova, de exemplu, decât în regiunea București-Ilfov. După regiunea de nord-est, cu un indice de peste 31 de procente, zona cel mai grav afectată este cea de sud-vest (Oltenia).
De asemenea, diferența dintre sate și orașe este imensă: la țară trăiesc 70% dintre persoanele sărace din România. Rata sărăciei a sporit anul trecut în cazul tinerilor sub 17 ani și al românilor de ambele sexe care au între 25 și 49 de ani.
Nouă ani de la Colectiv
La nouă ani de la catastrofa Colectiv, România duce și acum lipsa secțiilor de spital destinate persoanelor cu arsuri grave.
Pe parcursul acestui an, ministerul sănătății a aprobat un ordin foarte controversat – medici și supraviețuitori au incendiului din 2015 spun că documentul nu face decât să le permită spitalelor să înființeze „din pix” astfel de secții, prin coborârea standardelor necesare.
Sistemul sanitar, între timp, nu are nici în prezent resursele și performanța necesare îngrijirii unor astfel de pacienți.
Pe de altă parte, la mijlocul acestui an procurorii au clasat al doilea dosar Colectiv, cel care îi viza pe fostul ministru Nicolae Bănicioiu și pe managerii de spital acuzați că nu au transferat la timp răniții în străinătate. Parchetul de pe lângă Înalta Curte a stabilit că faptele „nu sunt prevăzute de legea penală”.
64 de persoane au murit în urma incendiului izbucnit pe 30 octombrie 2015 în clubul bucureștean: 27 în acea noapte, iar celelalte în spitale, în săptămânile care au urmat. 150 de oameni au fost răniți.
În vara lui 2017, la aproape doi ani de la incendiu, unul dintre supraviețuitori s-a sinucis.
Inundații catastrofale în Spania
Bilanţul provizoriu al inundaţiilor care au devastat începând de aseară sud-estul Spaniei a urcat la cel puțin 72 de morţi. Valencia e regiunea cel mai grav afectată.
Potrivit meteorologilor, precipitații care se înregistrează de obicei într-un an întreg au căzut în decurs de numai opt ore în unele zone din Valencia. Afectate au fost și fermele dintr-o regiune care produce aproape două treimi dintre citricele cultivate în Spania, unul dintre cei mai mari producători din lume.
Zeci de videoclipuri distribuite pe reţelele de socializare surprind oameni blocaţi de ape: unii dintre ei se urcaseră în copaci.
Trenuri spre oraşele Madrid şi Barcelona au fost anulate din cauza inundaţiilor, iar şcolile şi alte servicii esenţiale au fost suspendate.
Ministerul de Externe a anunțat că printre persoanele date dispărute în urma inundațiilor s-ar putea afla și cinci români. Verificările sunt în curs.
E miercuri, 30 octombrie. Iată care sunt știrile de astăzi:
01:00 Campanie și boți
04:56 Ana Geoană, inspirată de Kai Trump
07:23 Rata sărăciei: în scădere, dar tot foarte sus
09:18 Nouă ani de la catastrofa Colectiv
10:48 Zeci de morți în inundațiile din Spania
11:57 Profesor cercetat pentru racolare de minori
12:23 Campanie pe seama elevilor
13:12 Legea dronelor: critici din armată
