00:57 Ucraina, fără ajutor american
03:08 „O epocă a reînarmării”
04:08 Zelenski schimbă tonul
07:13 Soldații din Ucraina: „Un act de trădare”
09:49 Rusia, oficial pro-Georgescu
12:00 Legea dronelor, aterizare forțată la CCR
14:41 Musk versus România, încă un episod
15:48 Dosarul „Port Constanța”: concedii subite
16:26 Protest violent în Parlamentul Serbiei
Disputa știm de unde a plecat, dar acum aflăm și cum s-a agravat: o declarație recentă a lui Volodimir Zelenski, după deja faimoasa ceartă de la Casa Albă cu Donald Trump, l-a împins pe președintele Statelor Unite să suspende ajutorul militar acordat Ucrainei.
„Un acord care să pună capăt războiului e încă foarte, foarte departe. Nimeni nu a făcut pașii necesari încă. Pacea la care ne așteptăm noi trebuie să fie una dreaptă și cinstită și – cel mai important – să fie durabilă”, a spus duminică președintele țării vecine.
Ucraina insistă asupra unor garanții de securitate din partea Statelor Unite, care să prevină o a doua invazie rusă. În opinia administrației Trump, simpla prezență a unor muncitori americani în țara vecină ar fi de-ajuns: Washingtonul vrea să obțină accesul la jumătate din resursele naturale cele mai prețioase ale Kievului.
Potrivit unei oficialități de la Casa Albă citate de CNN, suspendarea ajutorului militar vizează toate echipamentele care nu au ajuns deja în Ucraina, inclusiv armamentul care se află în tranzit în Polonia.
Azi-noapte, într-o conferință de presă, Trump nu și-a camuflat intenția concretizată ulterior. „Înțelegerea s-ar putea încheia foarte repede”, a spus el, „iar dacă cineva nu vrea să ajungă la o înțelegere s-ar putea ca acel cineva să nu mai fie prin preajmă multă vreme”.
Schimbare de ton
Între timp, Volodimir Zelenski însuși a calificat drept „regretabilă” cearta de vineri din Casa Albă.
El a repetat că Ucraina e gata să negocieze pacea „sub îndrumarea fermă a lui Donald Trump” și să semneze o înțelegere privind resursele naturale.
Zelenski a propus și câteva prime etape: ele includ eliberarea prizonierilor și un armistițiu. Declarația președintelui Ucrainei nu menționează suspendarea ajutorului militar.
Această decizie ar putea, oricum, să producă primele efecte abia peste câteva luni. Iar națiunile europene au sporit treptat propriul ajutor către Ucraina: în proporție de 60%, el provine acum de pe continent.
Totuși, tehnica și informațiile Statelor Unite sunt cruciale. Protejarea civililor din orașe depinde în măsură covârșitoare de sistemele americane de apărare antiaeriană.
Christina Harvard, analistă la Institutul pentru Studiul Războiului de la Washington, spune la Știrile Zilei că Moldova și România au devenit vulnerabile în fața lui Putin după decizia lui Donald Trump.
Însă în opinia sa, pe termen lung Statele Unite vor avea de pierdut.
„O epocă a reînarmării”
În această după-amiază, premierul Ucrainei, Denis Șmîhal, a spus la rândul lui că țara sa e „foarte hotărâtă” să continue să coopereze cu Washingtonul.
Pentru Kremlin, după cum era de așteptat, diplomația în stil smuls a administrației Trump ar fi „un pas către pace”, în vreme ce Uniunea Europeană pare decisă să nu mai piardă vremea.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus ca într-un nou fond continental să se strângă aproape 800 de miliarde de euro pentru investiții în apărare, inclusiv pentru ajutorul destinat Ucrainei.
Statele membre vor avea, de asemenea, o marjă mai mare de manevră în chestiuni legate de îndatorare și de deficitul bugetar.
Ursula von der Leyen a fost cât se poate de directă: „Ne aflăm într-o epocă a reînarmării”.
Rusia, oficial pro-Georgescu
Ca și cum agitația internă n-ar fi fost de ajuns, Serviciul de Informații Externe al Rusiei susține, fără nici o probă, că decizia Parchetului de a-l inculpa pe Călin Georgescu ar fi susținută de conducerea Uniunii Europene.
Un comunicat al instituției moscovite îl include pe Georgescu într-un grup de lideri europeni pro-Trump pe care oficialitățile din Bruxelles i-ar persecuta. Spionajul rusesc se referă, evident, și la recentul dosar în care Georgescu a fost pus sub control judiciar – între altele – pentru acțiuni anticonstituționale și pentru formarea unei grupări fasciste.
Un comunicat al serviciului secret îi mai include în acest grup pe Viktor Orban și pe premierul Slovaciei, Robert Fico.
Peste două zile, cei doi ar urma să ia parte la Consiliul European extraordinar consacrat războiului din Ucraina și viitoarei strategii continentale de apărare.
A doua candidatură
Curtea Constituțională a anulat în decembrie alegerile prezidențiale în baza unor documente ale serviciilor secrete analizate în Consiliul Suprem de Apărare și declasificate de fostul președinte Iohannis.
CCR spune că unul dintre candidați a beneficiat de un avantaj incorect în campanie și că el a ocolit regulile privind finanțarea.
Curtea a invocat și amestecul unei „entități statale”, pe care Klaus Iohannis a identificat-o ulterior drept Rusia.
Călin Georgescu ar urma să-și depună vineri candidatura pentru alegerile cu repetiție din luna mai.
El e vizat și într-un alt dosar al Parchetului, în care s-a dispus arestarea preventivă a mercenarului Horațiu Potra și a asociaților acestuia.
Procurorii anchetează întâlnirile pe care acesta le-ar fi avut la Moscova înaintea scrutinului din noiembrie, dar şi modul în care el a adus în ţară arme şi sume consistente.
Un magistrat care ar fi intervenit în favoarea lui Georgescu e în activitate, a spus procurorul general, Alex Florența: el ar fi acționat în acest sens și din decembrie încoace.
