00:59 Dosar DIICOT de trădare
02:45 „Comandamentul Țepeș“: cine e și ce vrea?
08:22 Două vești proaste pentru Georgescu
09:44 Marcel Ciolacu, nepotisme pe bandă rulantă
11:53 Ucraina: summit european extraordinar
15:28 Directoare la Electrica, plăți ilegale
16:15 Schimbări în companiile de stat?
16:56 Reduceri la Guvern
Scenariul și distribuția par împrumutate dintr-un film cu James Bond, dacă l-ar fi regizat Corneliu Porumboiu. Dar procuratura anti-Mafia și Serviciul Român de Informații insistă că e bai mare: șase persoane sunt cercetate de DIICOT într-un dosar de trădare.
Ar fi luat legătura cu agenți străini și ar fi negociat cu aceștia planuri care ar include posibila retragere a României din NATO, desființarea partidelor sau instalarea unui nou Guvern.
Membrii grupului, botezat „Comandamentul Vlad Țepeș”, ar fi vrut, de asemenea, să adopte o nouă Constituție și să schimbe numele țării în Geția.
Potrivit Serviciului Român de Informații, suspecții ar fi ținut legătura cu cei doi diplomați ruși care au fost expulzați ieri din România. În 2023, cele șase persoane ar fi constituit o grupare paramilitară cu scopuri subversive.
Bucureștiul e „obsedat” să găsească „urme rusești” în politica sa, a ripostat azi Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia pretinde că nu ar avea obiceiul să se amestece în treburile interne ale altora – o face în condițiile în care Vladimir Putin a invadat Georgia în 2008 și Ucraina în 2022, iar serviciile secrete din Moldova au documentat o masivă campanie de influențare a alegerilor prezidențiale de anul trecut.
Potrivit Codului Penal, trădarea presupune intrarea în legătură cu o putere străină ori cu agenţi ai acesteia, cu scopul de a suprima sau ştirbi suveranitatea sau independenţa statului. Fapta se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare.
„Comandamentul Țepeș”: cine e și ce vrea?
Fondatorul așa-numitului Stat Major al Comandamentului „Vlad Țepeș”, reținut de procurorii DIICOT, este Adrian Robertin Dinu.
Organizația anchetată pentru trădare plănuia să recupereze teritoriile „răpite silnic” de Ucraina. De asemenea, ar fi dorit să instituie un sistem bazat pe „adevărul divin”.
Reluarea relațiilor economice și culturale cu Rusia, China și cu Iranul era un alt obiectiv.
Gruparea ar fi fost organizată ca o structură militară. Într-o poziție considerată „de onoare” s-ar afla generalul maior în retragere Radu Theodoru, fost ofițer de aviație.
În vârstă de 101 ani, acesta este cunoscut pentru opiniile sale profund antisemite. În anii ’90 s-a numărat printre fondatorii partidului România Mare. A publicat cărți și articole în care neagă Holocaustul din România. Spunea inclusiv că Holocaustul ar fi fost „cea mai rentabilă afacere evreiască”. I-a luat și apărarea lui Ion Antonescu, condamnat pentru genocid.
Celelalte persoane implicate în acest dosar sunt, pe lângă Adrian Robertin Dinu, Ștefan Mateescu, Mihail Rau Lupu, Georgică Cristian Atitiene, Marius Semeniuc și Radu Șofran.
Un fost jurnalist la Radio România, acesta a câștigat în 2017 un concurs organizat de Primăria condusă de Gabriela Firea pentru cel mai frumos balcon din București.
A apărut în mai multe reportaje TV drept cel mai mare colecționar de trenulețe de jucărie din România.
Georgescu, supărat pe susținători
Două vești proaste în succesiune rapidă pentru Călin Georgescu: mai întâi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat inadmisibilă cererea sa ca statul român să organizeze turul al doilea al prezidențialelor cu cei doi candidați calificați în noiembrie în finală: el și Elena Lasconi.
Decizia CEDO s-a luat, în mod previzibil, cu unanimitate de voturi. Judecătorii spun, între altele, că reclamantul nu a invocat nici un argument juridic în susținerea plângerilor sale.
De asemenea, Judecătoria sectorului 1 din București a menținut controlul judiciar sub care a fost pus Georgescu în dosarul în care Parchetul General îl cercetează penal pentru șase infracțiuni. Cea mai gravă dintre ele: instigare la acțiuni anticonstituționale.
Aseară, într-un mesaj făcut public după perchezițiile din dosarul finanțării campaniei de anul trecut, Călin Georgescu și-a certat susținătorii.
A dat de înțeles că prea puțini dintre ei au ieșit în fața Guvernului weekendul trecut, la o manifestație convocată de partidul AUR la care și el luase parte.
Ucraina: summit european extraordinar
Președintele Volodimir Zelenski le-a mulțumit în mod repetat liderilor europeni pentru sprijinul acordat Ucrainei din 2022 încoace, dar mai ales în ultima perioadă.
În ziua Consilliului European extraordinar consacrat ajutorării țării vecine și viitoarei strategii de apărare a continentului, majorarea cheltuielilor destinate înarmării e una dintre temele majore.
Sute de miliarde de euro ar urma să se folosească în acest scop.
Bunele intenții sunt una, transformarea lor în acțiuni e de așteptat să mai dureze. Chiar dacă ajutorul oferit acum de europeni Ucrainei îl depășește procentual pe cel al Statelor Unite, suspendarea acestuia din urmă și oprirea schimbului de informații dintre serviciile secrete fragilizează suplimentar poziția Kievului.
Administrația Trump nu și-a ascuns intenția de-a ajunge rapid la o înțelegere cu Rusia, iar primele discuții în acest sens i-au exclus atât pe ucraineni, cât și pe europeni.
Mai apoi, evident, a venit momentul extraordinar al încăierării verbale de la Casa Albă dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump.
Cât despre Rusia, ministrul de externe, Serghei Lavrov, nu vede în continuare posibil un compromis în privința unei viitoare forțe de menținere a păcii în Ucraina.
Dacă europenii ar trimite trupe în țara vecină sub steagul Uniunii sau sub cele naționale, Moscova le-ar considera trupe NATO, iar asta ar însemna o participare directă a Alianței în război, a spus el.
Regimul Putin, scos rapid din izolare de către administrația Trump, a tratat cu dispreț statele europene.
Iar într-o discuție cu un corespondent BBC, Serghei Lavrov a preferat să se refere la ceea ce a numit „triunghiul Rusia-China-Statele Unite”.
