00:56 Sorin Oprescu trage de timp
04:10 Șoșoacă, sub urmărire penală
06:35 Cotroceni: pleacă ai noștri, vin ai noștri
09:11 Franța, în criză perpetuă
10:56 Amenzi de miliarde sau căldură la iarnă
11:50 Escroci vechi, escrocherii noi
12:52 Nobel pentru „gardienii” sistemului imunitar
Reținut sâmbătă pe aeroportul din Salonic, fostul primar al Bucureștiului Sorin Oprescu încearcă în același timp să evite extrădarea și să obțină – în România – o reducere a pedepsei de peste zece ani de închisoare pentru corupție.
Fugit din țară în 2022, Oprescu a depus o plângere care ar urma să fie judecată de justiția elenă în termen de cel mult 40 de zile.
El a declarat Antenei 1 că avocații săi contestă reținerea din weekend, operată în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile române.
În vîrstă de 73 de ani, Sorin Oprescu a fost condamnat pentru că a condus un grup infracțional organizat – format din mai mulți funcționari publici, acesta condiționa acordarea unor contracte din fonduri publice de către Primărie de plata unei părți din profitul brut.
Oprescu primea 10% din valoarea contractelor.
A și fost prins, de altfel, în flagrant-delict, pe când încasa 25.000 de euro.
Sorin Oprescu încearcă, în același timp, să obțină o reducere a pedepsei pronunțate în 2022.
Curtea de Apel din București se pronunță miercuri asupra unei căi extraordinare de atac folosite de avocații săi, o contestație la executare.
Site-ul G4Media scrie că Oprescu invocă o interpretare a legii devenită posibilă printr-o decizie a Curții Constituționale din 2016.
Aceasta spune că abuzul în serviciu este incriminat doar dacă se încalcă o lege, nu regulamentele interne ale instituțiilor.
Decizia CCR a dus la modificarea Codului Penal, iar fostul primar poate spera chiar la o rejudecare a cazului.
Șoșoacă, sub urmărire penală
Cu alai și cu zgomot – dar și cu nelipsitele transmisiuni live pe Facebook – Diana Șoșoacă a ajuns azi la Parchetul General, unde a și fost pusă oficial sub urmărire penală pentru nu mai puțin de 11 infracțiuni.
Printre ele: lipsirea de libertate, propaganda legionară și promovarea unor doctrine fasciste, rasiste sau xenofobe.
Procurorii ceruseră deja Parlamentului European să ridice imunitatea președintei partidului SOS.
Spre sfârșitul lui 2021, Diana Șoșoacă și fostul ei soț, Silvestru, au fost acuzați de sechestrare și agresiune de către membrii unei echipe a televiziunii italiene RAI.
Președinta SOS mai e protagonista unui lung șir de episoade publice în care face apologia lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare din perioada interbelică, ori a mareșalului Ion Antonescu, unul dintre cei mai de încredere aliați ai lui Adolf Hitler.
Anul acesta, în februarie, ea i-a numit „eroi naționali” pe cei doi, dar și pe Nicolae Ceaușescu.
După audierea de astăzi, ea le-a spus susținătorilor strânși la Parchet că toate acuzațiile ar fi „declarații politice”.
Printre cei care-au ajuns azi la sediul Parchetului se numără Tudor Ionescu, șeful organizației neolegionare Noua Dreaptă.
Pus pe un loc eligibil pe listele SOS de la parlamentarele de anul trecut, el a devenit deputat.
La capătul discuției cu procurorii, Diana Șoșoacă a spus că va cere ajutor din străinătate.
„Puțin îmi pasă cine ne salvează, că e China, că e Rusia, că e America, Venezuela, India, Iran. Avem nevoie de ajutor”, a declarat ea.
A adăugat că, în eventualitatea în care ar ajunge la putere, „toți veți fi în pușcărie și la canalul Dunăre-București”.
Cotroceni: pleacă ai noștri, vin ai noștri
O combinație de figuri ieșite din prim-planul vieții politice și de colaboratori cu vechime ai lui Nicușor Dan se transferă la Cotroceni: după aproape o jumătate de an de la preluarea mandatului, președintele și-a completat echipa de consilieri.
Cristian Diaconescu, cel care coordonează cancelaria prezidențială, și fosta ministră de externe Luminița Odobescu vor pleca luna viitoare de la Cotroceni.
Lista cu numirile făcute de Nicușor Dan conține 16 posturi.
Președintele a ales în echipa sa de la Cotroceni oameni care să-l sfătuiască în privința sistemelor de sănătate și educație, dar și un consilier în chestiuni juridice – post care n-a mai existat până acum în Administrația Prezidențială.
Rechemat recent din postul de ambasador în Mexic, Marius Lazurca devine consilier de politică externă. Fost reprezentant diplomatic al României la Vatican și Budapesta, el a fost vehiculat și drept posibil viitor șef al Serviciului de Informații Externe.
De chestiunile constituționale se va ocupa un avocat – Cosmin Soare, între altele, s-a implicat în campania prezidențială de anul trecut a lui Mircea Geoană.
Membru al Baroului București, Cosmin Soare a lucrat într-o casă de avocatură care a asistat juridic Primăria Bucureștiului în timpul mandatelor actualului șef al statului.
Eurodeputatul Eugen Tomac – președinte al PMP, partid fondat de Traian Băsescu – îi va fi președintelui consilier onorific în relația cu diaspora.
În fine, Nicușor Dan va fi sfătuit în privința politicii interne de un fost prim-ministru și lider al PNL: Ludovic Orban e cel care l-a susținut puternic pe Nicușor Dan în campaniile pentru Primăria Generală și Cotroceni.
Partidul său, Forța Dreptei, a ratat intrarea în Parlament la ultimele alegeri.
Franța, în criză perpetuă
Pariul fusese riscant de la bun început, dar șansele ca Emmanuel Macron să-l regrete sporesc pe zi ce trece.
Instabilitatea care domină viața politică a Franței după anticipatele din vara trecută tocmai ce s-a agravat astăzi: premierul Sébastien Lecornu a demisionat la mai puțin de o lună de cînd fusese numit.
Un aliat de încredere al președintelui, acesta nu a reușit să strângă numeroasele facțiuni parlamentare în jurul unui program economic cu care toată lumea să fie de acord.
Premierul demisionar al Franței a fost al cincilea în mai puțin doi ani: precedentul, François Bayrou, a fost demis prin moțiune de cenzură din cauza unui buget de austeritate care căuta o reducere a cheltuielilor de peste 40.000.000.000 de euro.
Deficitul Franței a ajuns anul trecut la 5,8% din Produsul Intern Brut, iar datoria publică a sărit de dublul PIB-ului: altfel spus, fiecare cetățean francez are de plătit aproape 50.000 de euro.
Emmanuel Macron e cel din partea căruia se-așteaptă acum o soluție. Iar președintele are din ce în ce mai puține opțiuni: fie numește încă un prim-ministru care se va confrunta cu exact aceleași probleme, fie dizolvă Parlamentul, fie demisionează chiar el.
Ultima variantă e foarte puțin probabilă, prima a fost încercată fără succes în repetate rânduri, așa că un nou scrutin parlamentar anticipat pare să se apropie.
În acest caz, ar fi de așteptat încă un avans al extremiștilor de dreapta, ceea ce ar provoca nu numai un cutremur politic în Franța, ci și unde majore de șoc în întreaga Europă.
