01:15 Aruncată peste bord
04:46 Lasconi: „Nu mă retrag!”
06:22 Crin Antonescu, aproape „suveranist”
07:32 Prea Târziu? Plecare din AUR
08:42 Dezbateri fără candidați
11:09 Războiul comercial se întețește
12:46 Trump și partenerii: „Mă pupă în fund”
13:29 Servim Patria. Oriunde
14:37 Denunțătorul lui Coldea scapă de închisoare
15:40 Ne reînarmăm, dar cu cine?
O campanie ca ouăle Kinder: niciodată nu știi ce surpriză mai capeți.
Conducerea USR a hotărât să convoace mâine Comitetul Politic, pentru a-i retrage Elenei Lasconi sprijinul acordat în alegerile prezidențiale. Formațiunea îl va susține, în schimb, pe Nicușor Dan.
Deciziile urmează să fie oficializate peste două săptămâni, pe 24 aprilie.
Elena Lasconi nu mai are nici buget de campanie, pentru că partidul nu va mai aproba astfel de cheltuieli.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a invocat sondaje interne de opinie care ar credita-o pe Elena Lasconi cu circa 4% din intențiile de vot. Potrivit acestora, primii clasați ar fi, acum, George Simion și Victor Ponta, urmat la mică distanță de Nicușor Dan.
Dominic Fritz a spus chiar că PNL și UDMR ar trebui, la rândul lor, să-l susțină pe primarul Bucureștiului la scrutinul de luna viitoare.
Primarul capitalei a propus de curând ca, în funcție de indiciile din sondajele de opinie, formațiunile prooccidentale să-l susțină pe candidatul cel mai bine plasat. Ideea sa a fost respinsă de mai mulți lideri ai PSD și PNL.
Dominic Fritz a anunțat, pe de altă parte, că USR se va implica direct în următoarele trei săptămâni în campania pentru Cotroceni a lui Nicușor Dan.
Lasconi: „Nu mă retrag!”
Cel puțin deocamdată, Elena Lasconi rămîne președinta USR.
Și renunță să abandoneze: cum candidatura sa e deja înregistrată oficial, cine chiar simte nevoia va putea să pună ștampila pe numele său în primul tur al prezidențialelor.
De altfel, pe 24 noiembrie, peste 20.000 de oameni au votat cu Ludovic Orban, deși acesta se retrăsese din cursă și o susținea explicit tocmai pe Elena Lasconi.
Președinta (încă) în funcție a USR și-a atacat dur colegii care au trecut în barca lui Nicușor Dan.
Pe 24 noiembrie, Elena Lasconi s-a calificat în finala prezidențială, împreună cu Călin Georgescu.
A avut un avans de doar câteva mii de voturi față de Marcel Ciolacu: ulterior, mai mulți lideri ai PSD au recunoscut că partidul le „transferase” sufragii atât lui George Simion, cât și lui Călin Georgescu, în speranța unui adversar accesibil pentru Ciolacu în cel de-al doilea tur.
În cele din urmă, Curtea Constituțională a anulat alegerile și a dispus reluarea lor.
Potrivit unor documente desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare, Georgescu ar fi avut un avantaj incorect, în urma unei campanii de influențare a alegerilor în care s-ar fi implicat o putere străină.
Prea Târziu? Plecare din AUR
Ca să nu rămînă mai prejos, și partidul AUR experimentează puțin cu o criză internă: Claudiu Târziu, cofondator al formațiunii și președinte al Consiliului Național de Conducere, a anunțat că pleacă din AUR.
Cu câteva zile în urmă, el susținea că ar fi fost suspendat fără să știe, o informație contrazisă ulterior de surse din partid.
Claudiu Târziu scrie pe site-ul său că își va înființa o altă formațiune: „Am sentimentul că sunt alungat din propria casă de către copiii mei, pentru că am încercat să-i opresc să-i dea foc. Dar măcar salvez moștenirea pe care mi-am propus dintru început să o pun în lucrare”.
El mai acuză că AUR și-a desemnat candidații de la parlamentare „după criteriul obedienței față de liderul partidului” și că George Simion nu ar fi fost interesat decât de campania pentru prezidențiale.
Claudiu Târziu susține, de asemenea, că Simion a demoralizat electoratul partidului după anularea alegerilor de anul trecut și adaugă că susținătorii AUR ar fi avut „datoria, dreptul și voința” să iasă în stradă.
Războiul comercial și pupatul în fund
China a anunțat în această după-amiază un tarif suplimentar de 84% asupra importurilor din Statele Unite.
Decizia va intra mâine în vigoare și e o consecință directă a încă unei majorări aplicate de administrația Trump în cazul tarifelor pentru importurile din China: în momentul de față, măsurile anunțate de Washington urcă nivelul taxelor la adresa Beijingului la 104%.
Între timp, Uniunea Europeană a adoptat primele sale măsuri de ripostă: statele membre taxează o serie de produse americane precum motocicletele, soia sau carnea de pasăre. Replica de acum vizează doar taxele de 25% anunțate de Washington luna trecută în cazul oțelului și aluminiului din Europa.
De astăzi, însă, a intrat în vigoare și o a doua rundă de tarife, de 20% în cazul Uniunii.
Ideea Bruxelles-ului este de a viza în special produsele care provin din statele controlate de republicani, partidul lui Donald Trump. Săptămâna viitoare e așteptată și riposta la tarifele americane pentru automobile.
Pentru moment, nu există un consens european în această privință.
Dacă logica războiului comercial pornit de America (și care a dat, din nou, peste cap bursele internaționale) nu părea foarte limpede, un prim indiciu puternic a dat astăzi secretarul trezoreriei: Scott Bessent spune că Statele Unite vor coopera cu circa 70 de țări care ar fi dispuse să cadă la pace cu Washingtonul, pentru a izola apoi Beijingul.
Nu e clar dacă termenii în care își formulează Trump oferta vor convinge însă prea multă lume.
La un dineu al Comitetului Național Republican, președintele a pretins că discuțiile de până acum s-ar purta în termenii următori: „Sunt țări care ne sună. Mă pupă în fund. De-abia așteaptă să facem o înțelegere: <<Vă rog, vă rog să facem o înțelegere. Fac orice, domnule!>>”
