00:00 Intro
00:47 România cumpără o nouă navă de luptă
01:32 Cât costă panourile cu Crin Antonescu?
03:28 Se cere demiterea lui Vasile Bănescu din CNA
09:54 „Document de expropriere”
12:33 Cutremur devastator în Myanmar și Thailanda
13:15 Oficial, ne merge bine. În realitate, nu prea
14:04 Bușoi, promovat după scandalul Huawei
Primul CSAT cu Ilie Bolojan
Cheltuielile pentru apărare vor crește, iar România va cumpăra o nouă navă militară de luptă. Sunt două dintre deciziile luate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, primul convocat de când Ilie Bolojan este președinte interimar.
Totodată, CSAT a decis ca România să nu oprească sprijinul militar acordat Ucrainei.
S-au purtat și discuții despre o eventuală creștere etapizată a proncentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, care în prezent este de 2,5%.
Ședința CSAT a avut loc la o zi după summit-ul cu șefii statelor europene. La reuniunea de la Paris, s-a luat decizia ca România să monitorizeze, alături de Turcia și Bulgaria, planul pentru încetarea focului în Marea Neagră.
Se cere demiterea lui Vasile Bănescu din CNA
Se cere demiterea lui Vasile Bănescu din Consiliul Național al Audiovizualului, după ce forul a decis eliminarea de pe internet a unui clip publicat de Marius Tucă. Jurnalistul acuza o „lovitură de stat” prin decizia Biroului Electoral Central de a-i respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile din 4 mai.
Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, numit membru în forul audiovizual la propunerea Guvernului Ciolacu, a fost aspru criticat după o opinie controversată exprimată pe marginea afirmațiilor lui Tucă.
Mai precis, Vasile Bănescu a afirmat în ședința CNA de miercuri că „Personal, consider că a contrazice o instituţie în decizile ei nu face parte din fişa postului unui jurnalist obiectiv.”
Pentru asta, Asociația pentru apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR) cere Parlamentului înlocuirea lui Bănescu.
Acesta din urmă a revenit astăzi într-un mesaj pe Facebook punctând că „regret profund formularea atât deficitară”.
Anterior, reacționase inclusiv premierul Ciolacu, care atrăgea atenția CNA-ului că a săvârșit „un derapaj de la democrație și de la dreptul la liberă exprimare” eliminând clipul publicat pe YouTube de Marius Tucă.
De altfel, și Marius Tucă se consideră nedreptățit.
Pe de altă parte, vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, susține că decizia este una corectă, iar Marius Tucă a dezinformat prin afirmațiile sale. De altfel, decizia de eliminare a clipului a fost votată, potrivit site-ului Paginademedia.ro, de aproape toţi membrii. Opinie separată a făcut Georgică Severin, numit de PSD în forul audiovizual
În ultimele săptămâni, forul audiovizual a intervenit puternic în online. CNA a emis zeci de ordine de eliminare a unor clipuri care instigau la ură sau la violenţă, ori care dezinformau, cele mai multe de pe TikTok și Facebook. Printre cei penalizați se numără Marian Motocu, unul dintre apropiații cu simpatii legionare ai lui Călin Georgescu.
Trump, plan fără precedent
Fără precedent în istoria diplomanției moderne, așa este descris planul prin care Administrația Trump caută să pună mâna pe resursele Ucrainei, sub pretextul datoriei pe care Kievul ar avea-o din pricina ajutorului primit în ultimii trei ani.
„Document de expropriere”, așa numește publicația britanică The Telegraph cea mai recentă verisiune a afacerii cu minerale. Pe scurt, Washingtonul revendică jumătate din resursele de petrol, gaze și hidrocarburi ale Ucrainei, precum și aproape toate metalele rare.
Materialul de presă sugerează chiar că obiectivul principal al lui Donald Trump ar fi acela de a transforma Ucraina într-o „provincie a industriei americane de petrol, gaze și minerale rare”. Administrația americană ar vrea totodată și control asupra infrastructurii Ucrainei.
Surse apropriate discuțiilor, citate de agenția Reuters, confirmă noul acord propus de Statele Unite și subliniază că nu oferă Ucrainei nicio garanție de Securitate.
În paralel, mai dezvăluie The Telegraph, Statele Unite și Rusia poartă discuții pentru restabilirea fluxurilor de gaze din Siberia de Vest către Europa. Ar avea de câștigat în acest context companiile americane și finanțatorii aliniați lui Trump.
Noul acord propune înființarea unui fond de investiții care să gestioneze profitul obținut din exploatarea resurselor, însă Ucraina să aibă acces la partea sa abia după ce întoarce la rândul ei toți banii pe care i-a primit începând cu 2022, plus o dobândă anuală de 4%.
Așa cum era de așteptat, noul acord nu este privit cu ochi buni de Kiev, considerându-l profund dezavantajos. Un înalt oficial de la Kiev, citat de Financial Times, îl aseamănă cu un „jaf”.
Pe de altă parte, după ce condiționase un eventual armistițiu de ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, Vladimir Putin plusează: ar fi de acord cu o pace doar dacă la Kiev ar fi învestit un nou guvern.
Liderul autoritar de la Kremlin a propus ca actuala putere de la Kiev să fie schimbată cu un alt executiv aflat sub supravegherea Națiunilor Unite și care ulterior să organizeze alegeri „democratice”. Ce a uitat însă Putin să spună este că în Ucraina nu se pot organiza alegeri tocmai din cauza războiului pornit tot de el sub pretextul unei „operațiuni militare speciale”. Din acest motiv este în vigoare legea marțială pe tot teritoriul Ucrainei.
