VIDEO. Fotografii de campanie: cum se cucerește electoratul din Teleorman

Pe 5 noiembrie au loc alegeri parțiale în 16 comune din țară, iar 3 dintre ele se află în Teleorman (Salcia, Poeni, Cervenia). Am mers să vedem cum arată campania electorală într-unul dintre cele mai sărace județe ale României și am găsit aceleași metode primitive: promisiuni ieftine, limbaj de lemn – alături de oameni, aproape de ei – și băi de mulțime stropite cu bere și învăluite în fum de grătar.

În Teleorman, campaniile electorale sunt mai dese decât Revelioanele. Pe lângă cele obișnuite, programate din patru în patru ani, în județ se organizează periodic alegeri locale din cauza primarilor care își pierd funcțiile în urma unor condamnări sau decizii de incompatibilitate. Teleormănenii nici nu le mai țin evidența, s-au obișnuit ca din când în când să audă hărmălaie pe uliți, să fie chemați la căminul cultural sau să se trezească cu alaiul de partid alergând după ei pe la bâlciuri. Atunci, știu că la ei în sat sunt din nou alegeri.

Oamenii nu mai înțeleg mare lucru din această formă ciudată de democrație și, înainte de orice, par să fie captivi într-o lipsă de alternative. Pe oricine ar vota se ajunge inevitabil în aceeași situație: corupție, funcții pierdute, alegeri.

În această confuzie generală, partidele se străduiesc să dovedească că s-au schimbat, deși sunt la fel ca întotdeauna. Conștienți de reputația negativă pe care și-au creat-o de-a lungul timpului, PSD-iștii au căutat discreție și au organizat întâlniri cu alegătorii, pe care au încercat să le țină cât mai ferite de ochii presei. Oamenii au fost chemați în cămine culturale austere și neîncălzite, unde li s-a vorbit despre proiecte de dezvoltare și li s-au împuiat capul cu vorbe de lemn: „Candidații noștri fac tot ce promit, implementăm toate proiectele”.

PNL, al doilea partid al țării, a venit în întâmpinarea electoratului teleormănean cu metode tradiționale: mici, bere și luări pe după gât în efuziuni de prietenie. La bâlciul de Sfântu Dumitru de la Salcia a fost mobilizat însuși Ludovic Orban, președintele partidului, care s-a dat jos dintr-o mașină de lux și a îmbrățișat toate pensionarele care i-au ieșit în cale. Oamenii și-au făcut poze cu liderul PNL, s-au bucurat că unul pe care-l văd la televizor își murdărește pantofii prin noroaiele lor, apoi au rămas la fel de nedumeriți. Din mijlocul bâlciului de la Salcia, un teleormănean a dat glas deznădejdii unei întregi categorii de oameni care se simte abandonată de politicieni: „Nu le pasă de noi. Ne-au lăsat așa”.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să