susține
alegeri 2024

VIDEO. Generația nereprezentată. Ce așteaptă tinerii de la un viitor președinte

Anna Constantin

La alegerile locale și europarlamentare din iunie 2024, doar 4 din 10 tineri români cu vârste între 18 și 24 de ani au mers la vot.

Cu toate acestea, interesul lor pentru politică a înregistrat o creștere în ultimii ani. Conform sondajului Youth Study, 50% dintre tinerii din România afirmă că nu sunt interesați de politică, o schimbare semnificativă față de 2019, când aproape 80% declarau că nu îi preocupă acest domeniu.

În același timp, mai mult de jumătate dintre respondenți consideră că generația lor nu este suficient de bine reprezentată în sfera politică, iar 4 din 10 tineri nu mai au încredere în democrație.

Ne-am propus să aflăm ce i-ar face pe acești tineri să se simtă reprezentați și ce își doresc de la un viitor președinte.

Cele mai recente
DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Anca Simina
Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Claudiu Radu
Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația. 

Diana Meseșan