VIDEO. O zi de muncă din viața unor persoane cu dizabilități

Cât de complicat este pentru o persoană cu dizabilități să-și găsească și să-și păstreze un loc de muncă în România?

În România, sunt aproximativ 770.000 de persoane adulte cu dizabilități. 250.000 sunt adulți care pot munci – adică au forme de handicap care nu-i împiedică să lucreze. Dintre aceste persoane, însă, doar 43.000, adică 17%, au un loc de muncă, potrivit Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

Rata de angajare rămâne scăzută, deși, în România, firmele care crează locuri de muncă pentru această categorie beneficiază de o subvenție financiară de la stat, de reduceri de taxe și de decontarea cheltuielilor necesare pregătirii acestor angajați.

Puțini patroni sunt dispuși însă să investească în calificarea persoanelor cu handicap și în adaptarea condițiilor de lucru la nevoile acestora. Accesul lor pe piața muncii este în continuare blocat de prejudecăți, dar și de indiferența autorităților, care nu le oferă acces la educație. Multe persoane cu dizabilități ies din școli speciale fără vreo competență profesională reală, nefiind astfel o opțiune pentru mulți angajatori.

Am încercat să aflăm cât de complicat este pentru persoanele cu dizabilități să se integreze pe piața muncii. Și i-am întâlnit pe Daniel și Adriana Vlădoi, doi soți cu deficiențe de auz. Lucrează de când și-au început viețile de adulți. Au muncit prin restaurante, șantiere sau fabrici de textile. Au fost jigniți și ridiculizați, dar niciodată nu s-au lăsat învinși de prejudecăți.

Daniel aude totul foarte încet, cu ajutorul unui aparat auditiv, Adriana nu aude deloc, are această problemă din naștere. Zi de zi, însă, Daniel și Adriana Vlădoi pleacă la 6 dimineața din Prelungirea Ghencea, schimbă vreo cinci mijloace de transport în comun ca să ajungă până în Bucureștii Noi, unde lucrează opt ore la Nazarcea Grup (o întreprindere socială, care angajează în special persoane cu handicap). I-am însoțit pe Daniel și pe Adriana pe parcursul unei zile de muncă.

Material realizat cu sprijinul OLX – Locuri de muncă, platformă pe care angajatorii pot lista gratuit oferte de joburi pentru persoanele cu dizabilități, iar candidații pot vedea ofertele active din toată țara, într-o categorie special creată pentru ei.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.