Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”
AVERTISMENT: acest material conține referiri la violență și sexualitate, care pot avea un impact emoțional
- „Păcătoasă”. „Javră”. „Fată Mare”. „Duduie”. „Ștoarfă”. „Damă”. „Găină Bătrână”. „Geamandură”. „Virgină”. „Stearpă”. „Cur*ă”. Cu astfel de cuvinte au fost descrise politiciene din România de către adversari politici, ziariști, oameni de afaceri sau simpli cetățeni.
- „Mie mi-au spus niște oameni că erați prostituată”, i-a zis Aurelian Bădulescu fostei consiliere USR Raluca Teodor într-o ședință publică a Consiliului General al Municipiului București. În 17 septembrie, Bădulescu, fost viceprimar al Bucureștiului, a fost decorat de către președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.
- Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.
- Nu vorbim de cazuri izolate, ci de un „sexism instituționalizat”, explică profesoara Ionela Băluță, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. „Violența împotriva femeilor politiciene e un obstacol major pentru creșterea reprezentării politice”, spune Băluță. România e la coadă în Uniunea Europeană când vine vorba de participarea femeilor în politică.
După opt ani ca educator social în Spania, Anca Marcu, în vârstă de 42 de ani acum, s-a întors în comuna Cojocna, din județul Cluj, unde s-a născut. A ajuns să conducă o cooperativă agricolă și a candidat la alegerile locale în 2020 din partea USR. A devenit consilier local, apoi viceprimar.
În timpul mandatului, a început să fie atacată de un oponent politic. Atacurile vizau viața ei privată: că nu are copii sau că s-a despărțit de partenerul ei. Acestea au durat aproximativ trei ani și s-au intensificat în preajma alegerilor de anul acesta, la care Marcu a câștigat mandatul de primar.
„Am fost caracterizată de către pârât ca «stearpă», făcându-se aluzie la faptul că nu am copii. (…) În cei trei ani în care am fost denigrată constant, nu s-a ferit să mă jignească în toate felurile, cu referiri repetate la activități de natură sexuală, organe sexuale, excremente”, scrie Anca Marcu în cererea de chemare în judecată, într-un dosar înregistrat în 16 aprilie anul acesta, la Judecătoria Cluj-Napoca.
Cel pe care l-a dat în judecată este Liviu Bojan, un bărbat în vârstă de 66 ani, care a candidat, din partea PNL, pentru un post de consilier local în aceeași comună la alegerile din iunie. „Am întârziat mult în a-l da în judecată. Am tot amânat pentru că mi s-a părut atât de greu să vorbesc despre lucrurile astea”, povestește Anca Marcu.
Primul termen pentru proces este în decembrie, la opt luni de la înregistrarea dosarului.
„Am zis eu așa”
„Te cuprinde cumva un sentiment de deznădejde, pentru că ajungi să-ți dai seama că te lupți efectiv cu morile de vânt, lucru care devine obositor. Bărbații nu o să fie niciodată acuzați că au copii din alte căsătorii sau că au făcut politică pe sub birouri”, spune Teodora Desagă, consilier local în Bragadiru, Ilfov, din partea PMP.
„Nu e vorba de faptul că ești contestat sau criticat. Ci este vorba de felul în care o fac. Adică, stilul, tonul sunt atât de jos, atât de abjecte, încât uneori ți-e ție rușine de felul în care se scrie despre tine. Ceea ce, din nou, nu-i normal”, spune Flavia Boghiu, fost viceprimar USR al Brașovului.
O documentare Recorder arată că, deși hărțuirea, violența verbală sau remarcile sexiste față de politiciene sunt frecvente, indiferent de partidul din care fac parte, autorii nu sunt trași la răspundere de cele mai multe ori. Multe femei nu vorbesc despre asta sau nu iau măsuri legale din cauza rușinii sau pentru că nu vor să fie văzute ca victime. Partidele politice nu reacționează mereu, păstrând adeseori în rândurile lor agresorii. În unele dintre cazurile documentate de noi, dosarele au fost clasate, iar procesele, tergiversate chiar și ani.
„Societatea le consideră niște fapte reprobabile, le condamnă, dar, pentru justiție, ele nu sunt ilegale. Și atunci, dacă nu e ilegal, înseamnă că e liber la hărțuit”, afirmă Flavia Boghiu. În cei patru ani de mandat, a avut parte de comentarii pe rețelele sociale și articole despre faptul că ar trebui bătută, chiar omorâtă, sau că e „ștoarfă”.
„Violența împotriva femeilor politiciene e un obstacol major pentru creșterea reprezentării politice”, spune Ionela Băluță, profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. „O democrație care nu aduce acolo, la masa Parlamentului, cât mai multe voci, cât mai multe nevoi, e o democrație șubredă, inegală, inechitabilă.”
„Dacă în cazul unor figuri publice avem aceste situații revoltătoare, șocante, ne putem imagina ce trăiesc femeile care nu au nici capital intelectual, nici capital social, nici capital simbolic și care ajung victime”, adaugă Băluță.
Contactați de Recorder, autorii jignirilor și ai actelor de violență verbală sau fizică documentate în acest material fie au reiterat jignirile, fie au încercat să le justifice, fie le-au negat complet. Unele explicații au fost total absurde: Liviu Bojan, de exemplu, susține că nu știa la ce se referă când a folosit cuvântul „stearpă”: „Un cuvânt din ăsta aiurea. Am zis eu așa, aiurea. Nu mi-am dat seama pentru ce zic, ce îi asta”.
Aluzie la viol prezentată ca pamflet
Sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politică, arată o analiză a interviurilor făcute de Recorder cu 16 politiciene. Acestea sunt actuale sau foste consiliere locale, deputate sau candidate la alegerile europarlamentare.
Comentariile primite de ele includ referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate.
„Dacă ești femeie, ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”, spune Anca Marcu, primărița comunei clujene Cojocna.
„Am avut un comentariu că femeile din REPER trebuie violate. Era, practic, instigare la viol. În rest, am primit genul acela de hate (ură, n.r.) că sunt proastă și idioată, că nu știu nimic”, povestește Ana-Maria Boghean, care a candidat din partea REPER la alegerile europarlamentare din iunie. Când și-a anunțat candidatura, a primit un mesaj de la un bărbat necunoscut care i-a propus să îi susțină campania financiar, cu condiția să-l lase să o cunoască „ca pe o femeie”.
Ioan Micu, consilier judeţean Vrancea din partea PSD, a comentat despre Clotilde Armand, fostul primar al Sectorului 1 din București, în 2021, că „în Franţa era răpită şi violată zile în şir, aoleu stai că asta-i convenea bebeluşei albe de Guadalupe”. Micu a scris apoi că era un „pamflet și trebuie tratat ca atare”. Ulterior a spus că regretă și că „băuse mai multe beri”.
Un an mai târziu, consilierul a pierdut procesul intentat de Armand și a fost obligat să plătească daune morale de 30.000 de lei. PSD Vrancea s-a dezis de gestul lui Micu și a spus că îl va exclude. A fost însă păstrat de partid, iar, la alegerile din iunie, a câștigat un nou mandat de consilier județean pe listele PSD din Vrancea.
„Nu numai că n-am fost luată în serios, am fost luată în derâdere”, povestește Ana Birchall, fostă ministră a Justiției, candidată la alegerile prezidențiale, care a fost victima unui scandal sexual la finalul anilor 2000. „Nu m-a susținut nimeni. Toată lumea rânjea. Și au început să facă glume pe la mese, ce mare scofală, ce mare violență a fost asta, ce mare hărțuire a fost.”
Presa duce mai departe stigmatizarea
Alte teme comune de atac care au reieșit din interviurile cu politiciene: referințe la maternitate, că au sau nu au copii, că ar fi întreținute/casnice, alcoolice, nebune, imorale, emoționale sau incapabile. Comentariile mai vizează aspectul fizic sau vârsta.
„Concurența încerca să mă scoată mult mai tânără. Tot timpul mi se adresau cu apelative de genul, «fata aia», «ce știe să facă fata aia»”, povestește Lavinia Udrea, consilieră locală din partea USR în comuna Puchenii Mari, Prahova, și candidată pe lista USR Prahova pentru Camera Deputaților. I s-a mai spus că e „nebună”, „o casnică care nu are nimic de făcut”.
În afară de atacurile verbale, politicienele relatează că au avut parte și de alte metode de intimidare: telefoane primite noaptea, mașini care opresc în fața casei, petarde aruncate în fața locuinței noaptea, invitații nepotrivite, amenințări cu violență fizică, marginalizare în propriul partid.
- Presa din România contribuie la normalizarea violenței împotriva femeilor, printr-un discurs misogin, arată o cercetare publicată recent de către Centrul pentru Jurnalism Independent: „În umbra stereotipurilor: de la mamă la vampă. Reprezentarea femeilor în presa din România în anul 2024”. Femeile sunt descrise în presă ca „bunăciuni“, „bombe sexy“ și sunt reprezentate, mai degrabă, în roluri ce țin de sfera privată, ca iubite, soții sau mame. „Textele în care femeile sunt numite bunăciuni, în care corpurile lor sunt simple obiecte pe care bărbații să le admire sunt o invitație la abuz, normalizează formele de agresiune, hărțuire stradală“, scriu autorii cercetării, Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu.
„Este mult mai ușor să distrugi reputația unei femei în politică decât a unui bărbat”
Violența în politică nu se limitează la femei. La alegerile locale, de exemplu, „cazurile în care competitorii au recurs la atacuri la persoană şi mesaje calomnioase au fost frecvente”, preciza o cercetare Expert Forum.
Ce e specific în cazul politicienelor este faptul că e țintită reputația lor, explică Andreea Bragă, de la Centrul Filia, un ONG care luptă pentru drepturile femeilor.
„Este mult mai ușor să distrugi reputația unei femei în politică decât a unui bărbat. Multe dintre atacuri sau calomnii se duc în zone legate de viața privată, de sexualitatea femeii respective. Lucruri care întinează mult mai ușor imaginea publică a unei politiciene, tocmai pentru că avem acest dublu standard legat de sexualitatea femeilor și a bărbaților”, explică Bragă. „Dacă ai spune despre un bărbat din politică că a avut mai multe partenere sexuale, nu ar fi o problemă din punct de vedere al imaginii sale, ca în cazul unei femei.”
În anumite situații, politicienele sunt „ridiculizate, caricaturizate”, iar „asta poate culmina cu situații de ordin civil, penal, adică amenințări, șantaje, cyberbullying, agresivitate fizică”, precizează Diana Mărgărit, conferențiară la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Strategia este de a le reduce la niște tipare, adaugă Mărgărit. Politicienele sunt arătate ca „persoane obediente, executante, care respectă regulile partidului fără să le conteste”. Sau, dimpotrivă, sunt „portretizate ca fiind prea agresive, de tipul Medusei (femeia cu șerpi în loc de păr din mitologia greacă, n.r.)”, ca „femeia răzbunătoare cu care nu se poate dialoga, care distruge tot în jurul ei, cu care nu se pot face alianțe”.
„Dacă bărbații sunt contondenți, sunt foarte buni. Femeile, în schimb, sunt făcute isterice, gâște”, spune Diana Mardarovici, consilier general la PMB din partea PNL. Povestește că a fost numită „mahala”, a primit comentarii despre greutatea ei, despre culoarea părului. „Cei de la comunicare au zis să nu mai răspund. Partidul mi-a zis să tac, sfatul lor, să let it go (să las să treacă, n.r.)”.
De multe ori, sunt lansate bârfe și zvonuri neverificate despre politiciene, care „au un efect foarte mare de delegitimare și o violență mai mult decât simbolică”, explică profesoara Ionela Băluță.
„Chiar dacă ajungem la o concluzie favorabilă victimei, în anii aceia, până când se ajunge la o sentință judecătorească, de exemplu, imaginea acelei femei are atât de mult de suferit încât nu o mai spală nimic. În conștiința publică se introduc astfel de elemente negative, ca picătura chinezească”, crede consiliera PMP, Teodora Desagă.
Cosette Chichirău: „Am luat sute de poziții politice, dar toată lumea ține minte acel incident”
Atacurile la adresa deputatei Cosette Chichirău, care a candidat pentru funcția de primar în Iași la alegerile din iunie, au inclus zvonuri că ar avea o aventură cu cineva și că a candidat doar din răzbunare, povestește aceasta. Chichirău candidează la alegerile parlamentare pe listele partidului DREPT, fondat recent de fostul ei coleg din USR, Vlad Gheorghe.
„Se sugera că eu am motivații din astea emoționale, personale. Și eu încerc să le spun: dar ceilalți bărbați de ce candidează? Cumva femeile sunt emoționale și nu urmăresc scopuri politice la fel ca bărbații?”, spune deputata.
În urmă cu aproape șapte ani, la finalul lui 2017, Chichirău i-a făcut senatorului PSD Șerban Nicolae o sesizare la CNCD pentru „afirmații degradante, umilitoare care aduc atingere demnității personale a persoanelor de sex feminin”. Social-democratul i-a spus atunci, în Parlamentul României, în timpul unui live făcut de Chichirău pe Facebook: „Eu am o poză în care faceţi sex anal”. În 7 februarie 2018, CNCD l-a sancționat cu un avertisment contravențional.
„Deși am luat sute de poziții politice pe subiecte economice și din alte domenii, toată lumea ține minte acel incident pentru că a fost atât de șocant. Și asta apropo de ce fac femeile când li se întâmplă lucruri din astea, de ce nu le reclamă. Practic nu vrei să fii portretizată drept o victimă”, adaugă Chichirău.
Prin comparație, bărbații politicieni sunt acuzați de „corupție, de nepotism, de prietenii”, spune Diana Mărgărit, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. „Acuzațiile nu au legătură cu genul lor, cu faptul că sunt bărbați. În vreme ce, în cazul femeilor, acuzațiile ajung să se refere la condiția lor de femei.”
Atunci când limitele libertății de exprimare sunt depășite, calea legală cea mai potrivită este civilul, explică Mihaela Ghirca-Bogdan, o avocată cu patru ani de experiență ca jurist la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
„Există în civil jurisprudență foarte multă pe aceste subiecte, cu articole de presă dezindexate, adică nu mai apar în căutare (pe Google, n.r.), cu obligația de a plăti niște daune morale pentru acest prejudiciu nepatrimonial. Aceasta este calea cea mai adecvată, care poate să ducă la o reparație”, adaugă avocata.
Pe cine a decorat Iohannis
„Mi-e scârbă să te aud vorbind. Te rog eu frumos, lasă-mă în pace. Vezi-ți de treaba dumitale, că ești femeie cu burta la gură”, i-a spus Aurelian Bădulescu, fost viceprimar al Bucureștiului, consilierei Ana Ciceală, într-o ședință publică de la finalul lui 2019.
Pe Raluca Teodor, o altă consilieră USR, a acuzat-o că s-a prostituat. După mandatul din perioada 2016-2020, aceasta s-a retras din politică. Unul dintre motivele renunțării a avut „legătură cu atmosfera și bullying-ul din politică”, explică Teodor.
După ce președintele României l-a decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler pe Aurelian Bădulescu în 17 septembrie, anul acesta, Ana Ciceală a reacționat într-o postare pe Facebook și i-a cerut lui Iohannis să îi retragă distincția.
„Dai un semnal, de la vârful societății, că un astfel de comportament în politică față de femei este tolerat”, spune Ciceală. „Nu numai tolerat, ci și premiat.”
Ciceală l-a dat în judecată pe Bădulescu în 2018. A hotărât să meargă în instanță pentru că „violența escaladase”, povestește aceasta. A câștigat procesul după trei ani și a obținut daune morale de 7.000 de lei. Încă nu i le-a plătit, precizează consiliera. Fostul viceprimar al Bucureștiului „a încălcat dreptul la viață privată al reclamantei, mai precis, dreptul la demnitate”, arată hotărârea din 09.11.2021 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București. Și consiliera Roxana Wring l-a dat în judecată pe Bădulescu în 2018 și a câștigat, un an mai tâziu.
Ciceală povestește că a încercat să ignore jignirile, să își spună că ăsta e „prețul pe care îl plătești să fii femeie în politică în România”, și să își facă treaba. „Dar la nivel personal te afectează un mediu de lucru ostil, foarte violent. Te gândești mereu «cât mai stau în acest mediu, cât mai rezist?»”, spune politiciana. Aceasta candidează la Senat pe listele unui partid nou, SENS.
În ciuda obstacolelor, spune că a ales să rămână în politică dintr-un „sentiment de datorie morală”. „Există o bună parte din populație care nu este reprezentată. Vocile lor și nevoile lor nu sunt reprezentate de politicienii actuali. Și știu că acei oameni au nevoie de reprezentare: femeile, mamele, părinții, minoritățile, dar și oamenii care suferă sau vor suferi din cauza crizei climatice”, explică aceasta.
„Noi muncim aicea, nu stăm degeaba ca dumneata acasă”
Teodora Desagă, în vârstă de 34 de ani, este consilier local în Bragadiru, jud. Ilfov, din partea PMP. La alegerile din iunie, la care a candidat pentru funcția de primar în Bragadiru, a ieșit pe locul doi, la diferență de aproximativ 300 de voturi de primarul Gabriel Lupulescu, de la PNL, și unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din localitate.
„Lăsați-ne să muncim. Lăsați-ne, stați acasă pe calculator, duceți-vă la muncă, căutați un venit pentru copiii ăia. Noi muncim aicea, nu stăm degeaba ca dumneata acasă!”, i-a strigat Lupulescu într-o ședință de consiliu local din august 2023, după cum se aude și în înregistrarea ședinței. A îndemnat-o apoi să vândă pepeni.
„Sunteți un misogin și faceți niște afirmații foarte urâte la adresa unei femei”, i-a răspuns Desagă. I-a făcut o plângere primarului la CNCD pe 6 septembrie 2023, dar cauza nu a fost încă soluționată, la un an distanță.
Nu a fost singurul incident de acest fel.
Consilierul local PNL Adrian Dumitru a amenințat-o, într-o ședință de consiliu local de la începutul acestui an, că o va „teroriza”, povestește consiliera. În urma incidentului, Desagă a făcut o plângere penală, iar șeful PMP, Eugen Tomac, i-a trimis o scrisoare lui Nicolae Ciucă despre incident.
De asemenea, aceasta povestește că a fost hărțuită de un oponent politic, Ionuț Scarlat, fost membru PSD, acum independent.
În postări de pe pagina lui de Facebook din perioada 2022-2024, acesta a folosit despre ea apelative misogine precum „fetița cu desaga plină”, „duamna cu desaga plină”, „2 dudui ușoare”, a sugerat că a făcut politică „prin camere obscure, mizerabile, de hotel” sau a scris că e „compromisă uman, moral și politic”.
Desagă l-a dat în judecată pe Scarlat la începutul lui 2022. Dosarul, înregistrat la Judecătoria Cornetu, încă nu s-a judecat, deși au trecut aproape trei ani.
„La fiecare termen se schimba judecătorul, am avut termene foarte mari, și apoi a luat foc judecătoria și de un an de zile aproape nu s-a mai judecat practic nimic. Ani de zile în care eu am suportat mizerii la un nivel și mai mare”, povestește aceasta.
Aceasta crede că Scarlat este și în spatele unui cont fals de Facebook denumit „Octavian Florin”, care duce, de câțiva ani, o campanie de denigrare la adresa ei, cu comentarii despre moralitatea ei sau despre paternitatea copiilor ei.
Principala activitate a contului „Octavian Florin” este de a posta comentarii despre Teodora Desagă, cu remarci sexiste și extrem de agresive, de genul „ea virgina face comandă rapidă la barză”. Pe de altă parte, contul „Octavian Florin” anunța, într-o postare, că va vota cu „candidatul independent Ionuț Scarlat”.
Contactat de Recorder, Ionuț Scarlat a jignit-o pe politiciană, spunând că e „mincinoasă”, „impostoare” și „nu este o doamnă”. A negat că acel cont fals de Facebook îi aparține: „Dacă pe mine mă cheamă Scarlat, de ce mă întrebați așa ceva?”
„Am simțit foarte multă teamă”
„Când mă uit la fața ei … îmi vine gândul să fac un bordel … să aibă un să lucre peste 2 ani ștoarfa dracu.” Autorul comentariului este un dezvoltator imobiliar din Brașov, Kehaiyan Garbis-Vicențiu. Se referă la Flavia Boghiu, fost viceprimar al Brașovului, din partea USR. A mai numit-o pe Facebook, în postări publice, „javră penală…în chiloți o să pleci din primărie” sau „proasta neprihănită”.
Într-o discuție cu Recorder, acesta a recunoscut jignirile, susținând că fostul viceprimar i-a „fabricat documente ca să nu-și obțină avizele și autorizațiile”. Întrebat de ce a ales referințe la prostituție, Kehaiyan a repetat același tip de violență verbală: „Dacă ne uităm pe imaginile publice pe YouTube cu prostituate arată exact ca fostul viceprimar al orașului Brașov”.
În februarie, Boghiu a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu, după ce ar fi permis unei asociaţii să folosească imobilul „Catacombe Braşov”, fără aprobarea Consiliului Local. Unul dintre autorii plângerii inițiale este dezvoltatorul Garbis Kehaiyan, spune Boghiu.
Aceeași politiciană a fost asociată cu o boală cu transmitere sexuală de către ziaristul brașovean Răzvan Negrea într-un articol de pe site-ul lui, Argumentul.
„Am avut câteva momente în care am plâns citind articolele respective. Am plâns de ciudă, de frustrare. Primul an, cel puțin, a fost traumatizant. Am simțit foarte multă teamă”, povestește Boghiu.
Tot Negrea i-a publicat Flaviei Boghiu fotografia modificată în Photoshop încât să pară că are un ochi vânăt, acompaniată de un text cu o referință la violență fizică: „o corecție mică nu i-ar strica”. Articolul este intitulat: „Avocatul Poporului îi dă peste ochi Flaviei Boghiu!…” și include și expresia „frustrata asta vopsită”.
„Nu o consider o expresie misogină, o consider o expresie adevărată”, spune Negrea într-o discuție cu Recorder. Neagă că el a spus „o corecție mică nu i-ar strica”, deși îndemnul respectiv era încă online la mijlocul lui octombrie, sub propria semnătură.
„O postare nevinovată”
Fotografia cu ea cu ochiul vânăt a fost distribuită apoi pe Facebook de către Bogdan Pintilie, un fost consilier local PNL, cu comentariul „o prinde bine Rozul peste tot”. Ulterior și-a dat demisia din partid.
După ce Tineretul Liberal a scris că se delimitează de comportamentul lui Pintilie, acesta a amenințat-o pe fosta colegă de partid, Mara Mareș, într-un comentariu de pe Facebook.
A scris că are un „dosar ÎNTREG cu video și poze” cu ea în care îl îndemna la „lucruri necurate” și că va posta niște poze „simpatice”.
Într-o discuție cu Recorder, fostul liberal spune că postarea legată de Flavia Boghiu a fost „o postare nevinovată”, „o glumă proastă” și că a găsit „înțelegere” la USR. „Am făcut-o în spirit de glumă, nu am avut nicio tentă”, explică el.
Mai tare s-a simțit atacat de foștii colegi de la PNL, continuă el, așa că a reacționat „strict la nervi”. De aceea a făcut postarea despre Mareș, argumentează el.
Mai spune că după acel incident a primit oferte de la mai multe partide politice, printre care ALDE sau AUR. A intrat în AUR, dar apoi și-a dat demisia.
S-a retras din politică și a plecat din România
Ziaristul brașovean Răzvan Negrea a scris articole similare și despre alte politiciene de la USR și PSD din Brașov, dar și despre femei din administrația locală. Acestea sunt descrise cu apelative de genul „traseistă rea”, „păsărica”, „rubensiana”, „duduița”, „fată mare”, „eterna don’șoară”.
Întrebat care este scopul jurnalistic în folosirea unor astfel de expresii, Negrea a spus: „Dumneavoastră nu știți ce se întâmplă pe aici, pe la Brașov”.
În martie anul acesta, site-ul lui Răzvan Negrea a publicat două materiale cu expresii sexiste și jigniri și despre Petronela Piticari, care a lucrat până de curând ca inspector la Primăria Brașov și a fost membră USR. Femeia are o carieră de peste 20 de ani în domeniul educației, în Elveția.
În articolele despre ea, a folosit expresii precum „găina bătrână”, „damă” cu „kilometraj administrativ și politic la bord”, „a descălecat rubensiana bucovineancă”, „proptindu-se adânc și voluptos în Brașov”.
Petronela Piticari povestește că a fost extrem de afectată de apariția acelor materiale, pentru că țintesc „o umilire a persoanei în sine”. Scopul unor astfel de comentarii este să trezească rușine și frică, precizează femeia.
L-a dat în judecată în mai anul acesta, dar a renunțat la proces ulterior, neavând încredere că sistemul de justiție românesc îi va face dreptate. „Nu e o capitulare în fața unui sistem, cât mai mult o întoarcere cu spatele. E păcat, e trist, dar n-are rost să investesc energie și mulți bani pentru un sistem care, la urmă, va hotărî că nu-i relevant”, spune Piticari.
Și legat de Petronela Piticari, Negrea a avut mai multe comentarii misogine chiar în timpul discuției cu Recorder: „Probabil că are mai multe kilograme și de aia am folosit termenul rubensiană”.
Femeia s-a retras din politică, a plecat din România și s-a întors la munca ei de consilier școlar în Elveția. Spune că nu s-a simțit sprijinită nici de colegii de muncă, nici de cei de partid, după apariția acelor articole.
Cum a catalogat Parchetul sintagma „o corecție mică nu i-ar strica”
Împotriva lui Răzvan Negrea a făcut și Flavia Boghiu o plângere penală, cu aproape trei ani în urmă, pentru hărțuire. Aceasta a sesizat că a fost urmărită, că i s-a supravegheat locuința, locul de muncă și locurile pe care le frecventează, și că site-ul lui Negrea i-a publicat adresa unde locuiește și informații și fotografii despre locurile unde merge.
S-a dat clasare de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov.
Procurorul a considerat că respectivele fotografii ar putea „să fi fost surprinse întâmplător”, cu atât mai mult cu cât Boghiu „și-a asumat statutul de persoană publică și implicit intruziunea factorilor externi în viața sa privată”, arată Ordonanța de clasare din 14 aprilie 2022.
„Sintagma «deşi o corecție mică nu i-ar strica» nu constituie un îndemn la adresa publicului de a exercita acte de agresiune asupra Flaviei Boghiu, ci mai degrabă reprezintă o apreciere personală a acestuia referitoare la modul în care acesta ar proceda, relativ la persoana vătămată, cu atât mai mult cu cât fotografia aferentă articolului are mențiunea «pamflet»”, a mai argumentat procurorul.
Aceasta a făcut plângeri și împotriva dezvoltatorului Garbis Vicențiu-Kehaiyan și fostului consilier PNL Bogdan Pintilie pentru incitare la ură sau discriminare. Cele două plângeri au fost reunite într-un singur dosar, care a primit ordonanță de clasare.
„Simpla publicare a unei fotografii cu o persoană având o echimoză în zona ochiului, alături de descrierea «o prinde bine rozul peste tot» nu poate fi umplută cu unicul semnificat al unui îndemn la săvârşirea de infracţiuni. O astfel de interpretare ar fi exagerată, subiectivă şi ar tinde să încalce libertatea de exprimare, care este unul dintre fundamentele societăţii democratice. Mai mult, inclusiv în descrierea pozei este menţionat «P.s: Acesta este un pamflet» aspect ce denotă caracterul neserios al afirmației «o prinde bine rozul peste tot»”, se arată în textul Ordonanței de clasare din 14 septembrie 2022.
În schimb, Negrea a fost sancționat cu 10.000 lei de către CNCD printr-o hotărâre din 21 septembrie 2022, în urma unei plângeri făcute de Centrul Filia, un ONG care luptă pentru drepturile femeilor. A contestat-o în instanță, dar Curtea de Apel Brașov i-a respins acţiunea în 15 noiembrie 2023.
Astfel de comportamente discriminatorii ca cele din articolele menţionate, promovate în spațiul public de formatori de imagine, nu fac decât să normalizeze violenţa de gen şi violenţa sexuală, să îi încurajeze pe agresori şi să le descurajeze pe victimele violenţei domestice.
Extras din Hotărârea CNCD privind cazul Flaviei Boghiu
„Vă las în căruț cu rotile!”
În ianuarie 2022, Felicia Ienculescu-Popovici, consilier local USR în Mogoșoaia, a fost amenințată de către Valentin Ene, fost consilier local PNL, iar apoi i s-a smuls telefonul de către Dinu Gheorghe, fost consilier local PMP.
„Vă fac praf, vă las în căruț, vă las în căruț cu rotile, credeți-mă, puteți să înregistraţi!”, i-a spus Ene, cu o voce aparent calmă. La câteva minute, Dinu Gheorghe s-a îndreptat spre ea și i-a smuls telefonul.
Totul s-a întâmplat în decursul a mai puțin de 10 minute, într-o școală unde se ținea ședința, și a fost surprins pe camerele de supraveghere.
Valentin Ene, autorul amenințării, a primit o amendă de 9.000 de lei pentru ultraj și purtare abuzivă, în urma unui acord de recunoaștere a vinovăției încheiat între acesta şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.
Dinu Gheorghe, de la PMP, a scăpat fără nicio pedeapsă, dosarul fiind clasat, pe motiv că „fapta nu e prevăzută de legea penală”. Felicia Ienculescu-Popovici a formulat o plângere împotriva soluţiei de clasare în instanță. Judecătorul i-a admis plângerea, iar în octombrie anul trecut a fost redeschisă urmărirea penală. Parchetul a clasat, din nou cauza, în 11 martie, anul acesta.
„Acesta (Dinu Gheorghe, n.r.) a avut o reacție spontană, cu privire la faptul că este înregistrat cu telefonul mobil, în ciuda voinței sale. Acesta a reacționat într-un mod nedemn în raport cu o femeie, însă așa cum s-a afirmat mai sus, nu de o manieră care să conducă la reținerea infracţiunii de ultraj sau de purtare abuzivă”, a argumentat procurorul.
Valentin Ene și Dinu Gheorghe și-au dat demisia din partidele lor. A doua zi după demisie, Gheorghe și-a retras demisia, dar PMP nu i-a acceptat cererea.
Nu am semne de lovituri, dar iată că după doi ani eu încă sufăr psihic de la acea traumă. Și suferința psihică există chiar și în România.
Felicia Ienculescu-Popovici
Contactat de Recorder, Dinu Gheorghe spune că nu a fost violent și că nu are relevanță să se discute despre asta. „Procuratura a dat neînceperea urmăririi penale”, precizează fostul consilier. „Păi, dumneavoastră treceți peste procuratură?”, întreabă el și afirmă despre sine că nu a fost niciodată violent. Întrebat de ce i-a smuls totuși telefonul consilierei, Gheorghe ne răspunde: „Degeaba. Hai, termină, fă alt reportaj, că ăsta e prea nașparliu”.
Deși a câștigat un mandat nou de consilier local, Felicia Ienculescu-Popovici a renunțat la el. Agresiunea trăită a contribuit la decizie.
„Eu cred că e o greșeală să nu vorbești”
„Eu cred că e o greșeală să nu vorbești, într-un mod civilizat, despre lucruri care nu sunt în regulă. Dar există așa un fel de presiune din partea tuturor să te înțelegi”, povestește Felicia Ienculescu-Popovici. Un fost coleg din USR, care între timp s-a mutat la alt partid, îi spunea mereu că e „prea sensibilă”.
„Bate-mă în dezbatere, bate-mă cu argumente, câștigă retoric. Dar nu pot să mă hărțuiești, să mă agresezi verbal, să fii bully și eu să trebuiască să tac pentru că sunt femeie și dacă ripostez o să par isterică”, spune și Flavia Boghiu.
Pe de altă parte, mai multe politiciene povestesc că nu au primit sprijin din partea partidului când au avut parte de astfel de atacuri.
Ca femeile să poată să facă plângeri, „trebuie să se simtă într-o minimă siguranță”, crede Cosette Chichirău. Altfel, spune ea, ești agresată, din nou, de cei din instituțiile la care te plângi, și poate chiar de colegi.
„Aceste incidente și faptul că aceste femei sunt puternice duc la o schimbare graduală a societății. Doar că, bineînțeles, se întâmplă pe pielea lor și pe psihicul lor”, concluzionează Chichirău.
Text: Diana Meseșan
Ilustrație: Roma Gavrilă
Grafică: Teodora Preda
