Cutia neagră a haosului din Armata Română: cum s-a prăbușit elicopterul care nu trebuia să decoleze

Pe 2 martie 2022, la o săptămână de la izbucnirea războiului din Ucraina, Armata Română pierdea, într-o singură noapte, opt oameni și două aparate de zbor. O aeronavă MiG-21 LanceR, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, s-a prăbușit în zona localității Cogealac, din județul Constanța. Plecat în misiune de căutare, un elicopter IAR 330 PUMA, cu șapte oameni la bord, s-a prăbușit și el la câteva minute după decolare.

Ancheta Parchetului Militar trenează de peste o jumătate de an, iar Armata a oferit explicații evazive în care vina a fost aruncată mai mult asupra celor decedați în misiune. Recorder a intrat, însă, în posesia informațiilor de pe cutia neagră a elicopterului, precum și a notelor explicative olografe date la cald de cadrele militare implicate în coordonarea misiunii. Din toate aceste documente iese la iveală o lipsă de coordonare și o stare de degringoladă îngrijorătoare pentru Armata care ar trebui să ne apere în caz de război.

  • Generalul Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, și generalul Valerică Vrăjescu, adjunctul său, au emis ordine contradictorii în privința decolării elicopterului, în condițiile unei situații meteorologice în care zborul era extrem de riscant.
  • Când au căzut de acord și au decis să anuleze misiunea, elicopterul tocmai se ridica de la sol. Piloții n-au mai apucat să primească ordinul de întoarcere la bază, tot din cauza unor erori în lanțul de comunicare.
  • În mod inexplicabil, omul care coordona misiunea ca șef de operații curente, aflat în Comandamentul Componentei Aeriene (CCA) de la Moara Vlăsiei, nu transmite prompt turnului de control ordinul de întoarcere dictat de cei doi generali, ci le cere operatorilor să-i întrebe pe piloți despre condițiile de zbor. 
  • Piloții răspund căe cam nasol”, turnul recepționează și transmite mai departe către comandament. Abia atunci, după ce se pierduseră minute bune, se solicită turnului să comunice piloților ordinul de întoarcere. Turnul nu mai poate, însă, lua legătura cu elicopterul, care tocmai se prăbușise. Toți cei șapte militari aflați la bord și-au pierdut viața.
  • Decizia de a ridica elicopterul și de a pune în pericol viața acestor oameni este cu atât mai gravă cu cât un echipaj american de la baza Mihail Kogălniceanu, căruia i se solicitase ajutorul, a refuzat să decoleze din cauza condițiilor nefavorabile de zbor, pe care le-a considerat prea periculoase.
  • La șapte luni de la accident, Parchetul Militar n-a reușit nici măcar să audieze părțile implicate, pentru a începe să lămurească multiplele semne de întrebare care se ridică în jurul acestui caz. Reprezentanții Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul București ne-au transmis că o să înceapă audierile de luna aceasta, dar nu știu exact când. În prezent, procesul se află în faza de elaborare a unei analize tehnice a accidentului.
  • Familiile victimelor se tem că trenarea dosarului e un semn că nu se vrea pedepsirea vinovaților și îi acuză pe cei care au permis decolarea. „Soțul meu avea numai 41 de ani. Avem trei copii și 21 de ani de căsătorie. Urma să ne construim o casă. În ziua în care s-a dus la unitate bătuse palma cu constructorii. Toate s-au năruit din cauza unor incompetenți și a unor decizii negândite, luate în grabă”, spune Leyla Bogdan, soția pilotului Florin Bogdan.
Imagini de la locul prăbușirii elicopterului IAR 330 Puma, la scurt timp după accident. SURSA: Fotografii primite de la Leyla Bogdan, soția comandorului Florin Bogdan.

Fără a avea pretenția că acest material de presă elucidează complet situația prăbușirii elicopterului IAR 330 PUMA, am încercat să reconstituim cronologia evenimentelor bazându-ne pe documente, pe mărturiile oferite de rudele victimelor și pe expertiza unor specialiști în domeniul aviatic.

26 februarie 2022, Ora 16:00 Pilotul de elicopter Florin Bogdan, militar în cadrul  Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, este sunat acasă și chemat la unitate. Odată ajuns, află că s-a ordonat o mobilizare a întregului efectiv, în contextul invaziei ruse din Ucraina, care începuse cu două zile în urmă. Bogdan și colegii săi, care făceau parte dintr-un detașament NATO, urmează să rămână în unitate până pe 3 martie. „Din ce știu de la el erau vreo 70 de oameni pe care i-au pus să doarmă prin diferite săli și birouri. Acolo nu sunt camere cu paturi. Au dormit fiecare pe unde a găsit un loc să-și întindă patul pliabil”, ne-a spus soția pilotului, Leyla Bogdan.

02 martie 2022, Ora 19:53 O aeronavă MiG-21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriană, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, pierde legătura radio cu turnul de control, iar la ora 19.54 dispare de pe radar, prăbușindu-se în zona localității Cogealac.

Ora 20:00 De la Comandamentul Componente Aeriene (CCA) se transmite starea de alertă „RS Roșu” (cod pentru misiuni de salvare de urgență) către echipajul elicopterului IAR 330 PUMA, aflat în serviciul de căutare/salvare, la Aeroportul Mihail Kogălniceanu. Comandantul aeronavei, comandorul Florin Bogdan, este mobiliziat împreună cu alți șase militari pentru a porni într-o misiune de căutare și salvare a pilotului de MiG dispărut.

Ora 20:02 Comandorul Jerard Stoica, șeful operații curente tura 1 de la Comandamentul Componente Aeriene, îi raportează generalului Valerică Vrăjescu, locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene (SMFA), că MiG-ul a dispărut de pe radar și că elicopterul e în stare de alertă pentru plecarea în misiune. Acesta îi ordonă să raporteze mai sus, la șeful Statului Major, generalul Viorel Pană.

Ora 20:03 Conform declarațiilor sale din nota explicativă pe ore și minute, comandorul Jerard Stoica îi raportează generalului Pană întreaga situație.

Ora 20:05 Serviciul de analiză și prognoză meteo al aerodromului Mihail Kogălniceanu, dar și cei de la comandament, transmit o avertizare de ninsori moderate și givraj moderat în zona aerodromului (givraj – strat de gheață sau de chiciură care provoacă nefuncționarea unor echipamente). Conform relatărilor locotenentului comandor Stoian Daniela, meteorolog militar, în direcția N-NV, la o distanță de 20-30 km, existau condiții de givraj sever, aceasta fiind direcția în care urmează să se deplaseze elicopterul. Stoian susține, în nota sa explicativă, că i-a transmis aceste date personal și pilotului elicopterului, Florin Bogdan. În acea zi, din cauza condițiilor meteo, la Kogălniceanu nu s-au efectuat deloc zboruri de instrucție. Condițiile meteorologice nefavorabile au fost confirmate ulterior accidentului și de o adresă a Administrației Naționale de Meteorologie, cerută de procurori.

Un fost pilot de elicopter IAR 330 PUMA ne-a explicat, sub anonimat, ce însemnau condițiile meteo din acea seară pentru ridicarea în aer a unui elicopter: „Givrajul nu permite, în mod normal, decolarea niciunui elicopter. Este trecut în manual. Dar, ca pilot, în astfel de condiții, e foarte greu să refuzi misiunea. Mi s-a întâmplat în carieră să fiu decolat ca să ajung la un coleg dintr-un MiG21 prăbușit. Și vă spun că încărcătura emoțională e foarte mare. Simțul responsabilității în armată și simțul onoarei încă există. Din punct de vedere moral ar fi fost o mare pată pe cariera pilotului dacă refuza misiunea. S-ar fi zis că nu a vrut să meargă după colegul lui prăbușit. Deci, pe pilot îl înțeleg de ce n-a refuzat – oricum e greu să refuzi un ordin în armată. Nu pot, însă, să-i înțeleg pe cei care au dat ordinul. Dacă ai condiții de givraj, nu decolezi”.  

Ora 20:06 Cât echipajul elicopterului IAR 330 PUMA se pregătește de zbor, comandamentul solicită unui elicopter american staționat la Kogălniceanu (indicativ UN 60 în notele explicative) să participe și el la o misiune de căutare/salvare a MiG-ului. Inițial, americanii acceptă.

Ora 20:10 Americanii se răzgândesc. Echipajul aeronavei UN 60 transmite că renunță la misiune din cauza condițiilor meteo nefavorabile și a vizibilității extrem de reduse pe direcția nord, unde trebuia să patruleze. Extras din nota explicativă a lui Jerard Stoica, șef de operațiuni curente la Comandamentul Componente Aeriene: „La 20.10 am sunat la TWR MK (n.r. – turnul de control Mihail Kogălniceanu), am vorbit cu maistrul militar Luca și l-am întrebat dacă avem informații noi de la elicopterul american, acesta răspunzându-mi că echipajul nu poate să ne ajute pentru că după capătul de nord al pistei de aterizare vizibilitatea este foarte proastă și nu se duce”.

Ora 20:12 În ciuda acestor elemente – avertizare de la meteorologi și refuzul americanilor de a se ridica din cauza vremii – Comandamentul nu pare dispus să renunțe la misiunea elicopterului IAR 330 PUMA, care se află pe pistă și așteaptă aprobarea pentru decolare.

Ora 20:13 Conform declarațiilor din nota explicativă a lui Jerard Stoica, generalul Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene (SMFA), este informat că echipajul așteaptă să plece în misiune, dar condițiile meteo sunt nefavorabile. Pană nu ia în calcul să anuleze sau să amâne decolarea, dar – potrivit declarațiilor lui Stoica – admite că sunt condiții periculoase de zbor și mută responsabilitatea pe echipaj: „La cea mai mică îndoială de siguranță, să se întoarcă”, este mesajul generalului Pană, notat de Stoica în declarația dată în fața superiorilor.

Ora 20:16 Comandorul Jerard Stoica transmite către turnul de control Mihail Kogălniceanu aprobarea privind decolarea elicopterului din partea generalului Viorel Pană, adăugând recomandările acestuia, dar cu alte cuvinte: „Nu ne hazardăm. Dacă sunt condiții proaste, nu insistăm”.

Ora 20:20 Potrivit notei sale explicative, maistrul militar Luca Valentin, de la turnul de control, intră în legătură cu comandantul echipajului din elicopter, pilotul Florin Bogdan. Îi transmite coordonatele geografice unde ar trebui să caute MiG-ul prăbușit, îi confirmă aprobarea de decolare, dar nu transmite și mesajul clar al șefului Aviației Române, conform căruia piloții aveau mână liberă să abandoneze misiunea dacă zborul nu se putea face în siguranță. Nu spune decât „Procedați cu grijă!”.

Același pilot de elicopter militar, pe care l-am consultat sub anonimat, ne-a explicat cum se vede situația din perspectiva lui: „Când turnul transmite o informație din asta seacă și tu ești sub emoțiile faptului că te duci să-ți cauți colegul, e posibil ca fără un semn atenționare să nu înțelegi gravitatea situației. Trebuia transmisă mult mai clar informația legată de condițiile meteo și de prudență. Ar fi trebuit să aibă informații clare, corecte, nu foarte tehnice și seci. Părerea mea este că au fost foarte multe persoane implicate în comunicarea cu echipajul. A fost un lanț din ăsta așa… de parcă ar fi fost în turele alea o serie de oameni care au dat prima dată de situații din astea și nu știau ce să facă”.

Ora 20:21 Elicopterul de salvare, cu un echipaj de șapte oameni la bord, decolează în ciuda condițiilor meteo nefavorabile. În același timp, Jerard Stoica, șeful de la operațiuni curente, e preocupat în continuare să sune pe rând la șefii Aviației Române, care încep să dea ordine contradictorii. Jerard Stoica îi raportează generalului Valerică Vrăjescu, locțiitorul SMFA, că superiorul său direct, generalul Pană, a dat aprobarea pentru decolare. Îi aduce la cunoștință și ultimele informații meteo, dar și refuzul americanilor de a se ridica. Generalul Vrăjescu ordonă ca elicopterul să nu mai decoleze.

În mod inexplicabil, comandorul Jerard Stoica, omul din Comandament care ținea legătura cu echipajul prin turnul de control, nu transmite mai departe acest ordin care ar fi putut întoarce elicopterul imediat după decolare. În nota sa explicativă, acesta scrie că imediat după discuția cu generalul Vrăjescu a fost nevoit să răspundă unui apel de la ISU, în timpul căruia primise informații despre locul posibil unde MiG-ul 21 LanceR s-a prăbușit. Apoi nu mai menționează nimic despre ordinul generalului Vrăjescu, pe care nu l-a mai transmis către echipajul elicopterului.

„Nu s-a transmis imediat ordinul de anulare a misiunii. Șeful de operațiuni nu are drept de manevră aici. În astfel de misiuni se schimbă datele de la minut la minut. Pană a aprobat o chestie: să se ridice elicopterul de la sol și să se execute misiunea. După care, locțiitorul – care este și el abilitat – constată că nu se poate zbura și ordonă oprirea misiunii. În mod normal, acest ordin trebuia transmis imediat”, ne-a explicat Hari Bucur Marcu, ofițer de aviație în rezervă, după ce i-am prezentat felul în care s-a acționat în timpul misiunii.

Ora 20:26 Jerard Stoica spune că e contactat de la turn, de unde i se raportează că elicopterul a decolat în urmă cu patru minute. În loc să transmită acum ordinul generalului Vrăjescu, de anulare a misiunii, Stoica alege să mai sune o dată la șeful Aviației, generalul Pană. „I-am transmis că elicopterul a decolat și (că), în urma ordinului generalului Vrăjescu, propun să întoarcem elicopterul, acesta fiind de acord”, scrie Stoica în nota explicativă. În acest momente, elicopterul se află în aer de cinci minute și, potrivit datelor de pe cutia neagră, între membrii echipajului încep să apară discuții privind vizibilitatea redusă: „Mă, da’ se vede prost rău, mă!”, spune pilotul Florin Bogdan la un moment dat. De asemenea, computerul de bord emite avertizări în serie despre pericolul de îngheț.

Ora 20:27 Comandorul Jerard Stoica sună la turnul de control Mihail Kogălniceanu și, în loc să transmită ordinul de întoarcere stabilit, într-un final, de ambii generali aflați la conducerea Aviației Române, le cere celor de la turn să afle de la echipajul elicopterului care sunt condițiile de zbor. Turnul zice că revine cu informațiile. În acest timp, membrii echipajului din elicopter sunt încă sub impresia că trebuie să continue misiunea. Locotenent comandor Vârșan Iulian de la turnul de control transmite cerința Comandamentului de a afla condițiile de zbor către echipajul elicopterului P57– răspunsul comandorului Bogdan Florin fiind: „Cam nasol, un pic așa, dar….. încercăm să trecem peste sus și să găsim altă gaură” (n.r. – spre locul unde se presupunea că a căzut MiG-ul).

Ora 20:28 Potrivit notei explicative a specialistului radar Nicușor Anghelescu (aflat la unitatea de la Moara Vlăsiei), elicopterul începe să piardă altitudine.

Ora 20:30 Comandorul Jerard Stoica de la Comandament sună la turnul de control și află abia acum că echipajul din elicopter a transmis „condiții nașpa”. „Moment în care am ordonat ca elicopterul să vină acasă”, scrie Stoica în nota explicativă.

Din procesul-verbal al conversațiilor înregistrate în turnul de control se poate vedea că, după primirea telefonului care ordonă chemarea elicopterului acasă, operatorii nu mai reușesc să ia legătura cu aparatul de zbor pentru a transmite către echipaj ordinul de întoarcere. Ordinul ajunsese la turnul de control abia la patru minute după ce fusese emis de generalii de la vârful aviației și părea să fie prea târziu pentru a mai evita tragedia.

Ora 20:30 Elicopterul dispare de pe radar și se prăbușește. Extras din nota explicativă a specialistului radar Nicușor Anghelescu (aflat la unitatea de la Moara Vlăsiei): „Este pierdută legătura radar la ora 20:30:30 la înălțimea de 100 ft. (n.r. 30 de metri) pe azimut 004 la distanța de 6 mile (n.r. – 9,5 km) față de M. Kogălniceanu”.

Pe cutia neagră a elicopterului au rămas ultimele conversații purtate de membrii echipajului.

Ora 20:37 Comandorul Jerard Stoica îl sună pe generalul Viorel Pană, șeful Forțelor Aeriene. Îi spune că echipajul nu răspunde și că el le-a transmis să se întoarcă la bază. Nu este menționat răspunsul șefului Forțelor Aeriene.


Ora 20:39 Stoica îl sună și pe locțiitorul șefului Aviației, generalul Vrăjescu. Îi raportează situația. Acesta îl întreabă: „Cine a grăbit decolarea elicopterului?”. Răspunsul lui Stoica: „Domnul general Pană”. În documentele pe care le-am putut accesa nu am identificat discuții între Pană și Stoica din care să reiasă acest aspect. 


Ora 20:44 Este declarat codul „INCERFA” pentru elicopterul P57, cod de alarmă prin care se admite oficial că aparatul de zbor a fost pierdut de pe radar.


Ulterior, Forțele Aeriene Române aveau să transmită ora 20.44 ca fiind ora prăbușirii elicopterului. Comunicarea oficială pe acest subiect începea așadar cu o eroare și continua, douăzeci de zile mai târziu, cu un comunicat oficial prin care Forțele Aeriene transmiteau, ca o concluzie preliminară, că „evenimentul s-a produs, cel mai probabil, din cauza unui cumul de factori umani și de mediu, a căror pondere urmează să fie stabilită”.

La șapte luni de la tragedie, Armata n-a mai stabilit nimic, deși a anunțat că va face o anchetă proprie. Rămâne neclar dacă factorii umani indicați în concluzia preliminară se referă doar la membrii echipajului – care nu mai pot aduce argumente în apărarea lor – sau și la cei care ar fi trebuit să transmită, în timp util, ordine care să ducă la îndeplinirea misiunii de salvare în condiții de siguranță. „De fiecare dată când a fost un incident aviatic, s-a dat vina pe cel decedat. Mereu s-a dat vina pe pilot. Știu bine ce e în armată. Așa va fi mereu, se încearcă evitarea arătării cu degetul către cei vii. Dar din punctul meu de vedere, elicopterul nu trebuia să plece în seara aia”, ne-a spus tatăl unuia dintre militarii decedați în accident.

Fostul pilot de elicopter care ne-a ajutat să analizăm informațiile din perspectivă militară crede că, dincolo de stabilirea vinovaților, este importantă o analiză reală a procedurilor aplicate în seara prăbușirii, pentru a evita ca ele să se repete și să genereze alte tragedii similare: „A fost un lanț al deciziilor proaste, o lipsă de comunicare și un management al situației foarte defectuos. A fost exact ca telefonul fără fir”.

În ultimele șapte luni, Armata Română n-a dat, însă, niciun semn că ar vrea să analizeze, eventual să recunoască și mai apoi să repare greșelile care ar fi provocat tragedia. Am solicitat, pe cale oficială, puncte de vedere de la generalii Viorel Pană și Vasile Vrăjescu, aflați în continuare pe cele mai înalte poziții din Aviația Română, precum și de la ceilalți militari menționați în articol. Până la publicarea acestui articol, niciunul dintre ei nu s-a arătat dispus să facă vreun comentariu.

În același timp, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a refuzat un dialog telefonic cu jurnaliștii Recorder, motivând că este într-o ședință și că oricum nu se poate pronunța fără rezultatele definitive ale anchetelor aflate în curs. Într-un articol publicat luni de ziarul Libertatea, pe același subiect al elicopterului prăbușit, Dîncu s-a lăudat că a dat afară un comandant de la Baza Kogălniceanu, deși acesta nu avusese nicio legătură cu misiunea. Ministrul a mai spus că, din câte știe, n-a existat o situație în care generalii implicați în coordonare s-ar fi contrazis în privința ordinelor.

Pentru că s-a arătat foarte ocupat, îi lăsăm ministrului o fotografie și câteva concluzii care se desprind din ea. Astfel va putea înțelege dintr-o singură privire că el și instituția pe care o conduce trebuie să-și găsească timp și să ofere explicații coerente despre acest caz deosebit de grav.

Aceasta este fotografia:

Acestea sunt concluziile:

  • A fost nevoie de 13 minute pentru ca generalii care conduc Aviația Română să cadă de acord într-o problemă de viață și de moarte: este sau nu sigur ca un elicopter să decoleze în condiții de ninsoare și givraj. Din ordinele lor contradictorii, elicopterul s-a ridicat de la sol și a plecat în misiune.
  • Chiar și după ce au căzut de acord să anuleze misiunea, a fost nevoie de 4 minute pentru ca ordinul lor să ajungă la turnul de control care ținea legătura cu echipajul aflat la bord.
  • În timp ce în birourile de la sol nimeni n-a părut să se grăbească, în aer timpul a avut o cu totul altă valoare: din momentul decolării și până s-a prăbușit, elicopterul IAR 330 Puma a stat în aer numai 9 minute.

PRECIZARE: După publicarea acestui articol, Statul Major al Forțelor Aeriene (SMFA) ne-a transmis, în scris, că nu poate oferi nicio explicație privind cauzele producerii catastrofei aeriene, până la finalizarea anchetei Parchetului Militar.

Recorder i-a întrebat pe reprezentanții Forțelor Aeriene dacă, după accident, au fost luate măsuri privind modul de gestionare al acestor crize. În răspunsul transmis, aceștia susțin că au verificat toate aeronavele, au intensificat antrenamentele și pregătirea cadrelor militare și că – la șapte luni de la producerea accidentului – încă se mai lucrează la „elaborarea unui nou cadru de reglementare privind căutarea-salvarea” și „la revizuirea instrucțiunilor specifice privind organizarea și desfășurarea Serviciului de Luptă Permanent Căutare-Salvare”.

În răspunsul oficial nu se face niciun comentariu cu privire la informațiile publicate de Recorder care arată că generalii de la conducerea Aviației au dat ordine contradictorii și că ofițerii implicați în coordonarea misiunii au comunicat prea târziu ordinul de întoarcere la bază.


Autor: Andrei Udișteanu
Editori: Mihai Voinea și Cristian Delcea

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.