00:53 Anularea alegerilor: unde e „actorul statal”?
03:53 Horațiu Potra scapă de controlul judiciar
07:32 „Experta” SRI care controlează bugetul
11:00 Noi verificări după anularea alegerilor
12:42 Încă un premier în Franța. Pentru cât timp?
14:08 BNS: „Să se taie de unde trebuie tăiat!”
15:08 UDMR, în ajutorul primarului din Tg.Mureș
15:51 CM 2026: grupă ușoară pentru România
O săptămână de la șocul anulării prezidențialelor: oficialitățile române nu au prezentat public vreo probă certă a invocatei implicări din afară în procesul electoral.
O analiză a site-ului G4Media notează că tema a fost lansată de Serviciul de Informații Externe într-unul dintre documentele desecretizate după ședința Consiliului Suprem de Apărare din 28 noiembrie.
Totuși, SRI nu are date certe despre atacatorul care a vizat sistemele IT folosite în cursul scrutinului.
De asemenea, nici Ministerul de Externe nu l-a convocat până acum pe ambasadorul Rusiei în România.
Dincolo de anchetele pornite deja asupra asociaților lui Călin Georgescu, serviciile secrete și Cotroceniul le datorează cetățenilor români explicații rapide și cât mai amănunțite despre breșele de securitate care au adus România în această situație. Așa spune la Știrile Zilei jurnalistul Sebastian Zachmann.
Nu de alta, dar Tribunalul Prahova tocmai ce a ridicat controlul judiciar instituit în cazul lui Horațiu Potra: contractorul militar, care e și consilier local în Mediaș, a fost surprins weekendul trecut în drum spre București, la bordul unei mașini în care se aflau mai multe arme.
Anterior, el se întâlnise cu Călin Georgescu și cu Eugen Sechila într-o fermă din apropierea Bucureștiului.
„Experta” SRI care controlează bugetul
Cât de bine s-au înșurubat serviciile secrete în instituții civile o arată și cazul „expertei” de la SRI care controlează bugetul.
Pe parcursul documentarului Recorder „Deceniul Iohannis”, fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea povestește cum a găsit-o în mandatul său pe Liliana Anghel în poziția de secretar de stat care avea în atribuții PNRR-ul.
La o întâlnire ulterioară, aceasta s-a prezentat drept „colonel SRI”.
Ajunsă apoi în funcția de secretar general la ministerul de finanțe, Liliana Anghel are în mână toate actele normative (propuneri de legi și ordonanțede urgență) care au nevoie de avizul acestui minister.
Greutatea funcției sale a fost confirmată pentru Recorder chiar de ministrul Marcel Boloș.
Noi verificări după anularea alegerilor
Între timp, din ce în ce mai multe instituții încearcă să arate că lucrează intens: procurorii DNA au cerut Autorității Electorale Permanente acte despre candidații SOS la europarlamentare: listele de semnături și dosarele candidaților, de exemplu.
În urma scrutinului din iunie, Diana Șoșoacă și Luis Lazarus au devenit eurodeputați.
Poliția, de asemenea, a făcut percheziții la firma FameUp, prin care s-au făcut plăți către influenceri online pentru campania în favoarea lui Călin Georgescu de la primul tur al prezidențialelor.
Site-ul snoop.ro adaugă că Parchetul General a primit și el documente de la AEP care atestă cheltuieli făcute în timpul campaniei pentru Călin Georgescu.
Acesta a depus un raport cu zero venituri și zero cheltuieli.
În fine, percheziții au avut loc în Alba, Argeș, Brăila, Suceava și Vrancea în dosare de instigare publică și de incitare la violență, ură sau discriminare: e vorba de mesaje care incită la ieșirea în stradă, la omorârea unor persoane publice sau la aruncarea în aer a unor clădiri.
Altele promovează ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase.
De altfel, în ultima vreme s-a pornit un val de apeluri pe TikTok la proteste în weekendul următor, când mandatul președintelui Iohannis ar fi trebuit să se încheie.
Unele dintre apeluri fac explicit trimitere la eventuale violențe.
Curtea Constituțională a prelungit mandatul lui Klaus Iohannis pînă la data cînd succesorul său va depune jurămîntul. Deocamdată nu este clar când vor avea loc noile alegeri prezidențiale: lunile martie și mai ar fi luate în considerare.
Franța, încă un premier. Până când?
Preşedintele Franței, Emmanuel Macron, l-a numit prim-ministru pe aliatul său centrist François Bayrou.
Michel Barnier a pierdut funcția săptămâna trecută, în urma unei moțiuni de cenzură – un eveniment considerat istoric, pentru că trecuseră mai bine de 60 de ani de la precendenta demitere a unui premier printr-o astfel de procedură.
Misiunea lui Bayrou se anunță foarte dificilă: trebuie să obțină votul Parlamentului și, în cazul unui succes, să negocieze apoi un proiect de buget. Austeritatea propusă de Barnier e una dintre cauzele demiterii sale.
După anticipatele din iunie, trei mari grupuri politice au ajuns în Adunarea Națională a Franței: o alianță de stânga a obținut cele mai multe voturi, dar nu majoritatea absolută.
Centriștii lui Macron au suferit pierderi, dar rămân în picioare. Iar extrema dreaptă a câștigat mandate în plus, dar nu a ajuns la putere, grație votului tactic al partidelor de stânga şi de centru.
Franţa, a doua economie din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaş, care creşte costurile de împrumut.
Ţara cheltuieşte 60 de miliarde de euro pe an numai pentru plata dobânzilor.
După prăbuşirea guvernului german, luna trecută, doi dintre principalii actori ai Europei ar putea ajunge acum în impas politic din cauza crizelor interne.
