Recorder nu se înscrie pe lista instituțiilor de presă care solicită bani de la Guvern. Câteva explicații

Redacția Recorder se poziționează împotriva Ordonanței de Urgență 63/2020 prin care Guvernul a decis să aloce 200 de milioane de lei (circa 40 de milioane de euro) către presa din România. Ieri a fost deschisă platforma pe care instituțiile media se pot înscrie pentru a încasa banii. Aceștia urmează să fie alocați către televiziuni, radiouri și publicații online sub forma unei campanii de informare, dar Ordonanța vorbește explicit despre susținerea financiară a instituțiilor mass-media afectate de scăderea încasărilor din publicitate.

Considerăm că alocarea directă de bani de la Guvern, în baza unor criterii confuze și discutabile, este o metodă greșită care nu ajută cu adevărat presa din România.

Iată argumentele noastre:

1. Nu există criterii de integritate
O astfel de metodă, în care Guvernul dislocă o sumă considerabilă de la buget și o distribuie direct către redacții, are marele dezavantaj de a nu putea include criterii de integritate și profesionalism. Dacă ar încerca să facă asta, s-ar deschide o discuție interminabilă și probabil imposibil de tranșat despre definirea unor asemenea criterii: cine și cum stabilește ce înseamnă o redacție fără probleme de integritate. Așa că Guvernul pune banii pe masă și orice companie media cu cel puțin doi angajați și fără datorii la stat se poate înscrie să primească finanțare. În acest fel, statul va finanța, cu siguranță, și instituții de presă care nu de puține ori alunecă în zone gri ale jurnalismului.

2. Sunt încurajate click-bait-ul și falsele breaking-news-uri
Banii vor fi încasați în funcție de audiență (puncte de rating în cazul televiziunilor, afișări în cazul presei online). Sumele încasate de instituțiile media nu țin cont de credibilitatea acestora sau de profilul publicului pe care îl au. Guvernul, în calitate de client, va plăti aceeași sumă pe unitatea de măsură, indiferent că vorbim de televiziuni generaliste sau de canale de știri. De asemenea, site-urile de cancan vor primi aceleași sume pe mia de afișări ca publicațiile care și-au câștigat o reputație în zeci de ani de jurnalism corect.

Păstrând ca principal criteriu audiența, se încurajează astfel unul din marile vicii ale presei din România. În cazul presei online, obținerea audienței cu orice preț a generat un adevărat fenomen de fake-news și click-bait (l-am explicat aici), pe care fondurile guvernamentale îl vor ajuta să supraviețuiască. Banii contribuabililor se vor duce astfel și către site-uri care le livrează știri mincinoase sau lipsite de interes public. De asemenea, televiziunile cu burtiere galbene care livrează câte un breaking-news la fiecare sfert de oră vor lua probabil cei mai mulți bani de la buget.

3. Bugetele de publicitate din bani publici șubrezesc credibilitatea redacțiilor
Camuflarea acestui ajutor financiar într-o presupusă campanie de informare, cu spoturi guvernamentale care vor apărea pe site-uri și în timpul transmisiunilor televizate legitimează o practică tot mai întâlnită: alocarea unor bugete de publicitate din bani publici. Primăria Capitalei a plătit, în ultimii ani, milioane de euro pentru astfel de campanii. Aceste practici nu întăresc presa, ci, dimpotrivă, o fac mai vulnerabilă în fața politicienilor și mai puțin credibilă în fața publicului.

Cum se finanțează Recorder în perioada de criză

Bugetul redacției Recorder este compus din doi piloni: donații din partea cititorilor și contracte de publicitate. În ultimul an, am reușit să reechilibrăm acest buget într-o formulă mai apropiată de felul în care vedem noi jurnalismul. Astfel, înainte de declanșarea crizei, 65% din buget era susținut din donațiile cititorilor și 35% din contracte de publicitate. Scăderea veniturilor din publicitate ne forțează să reducem cheltuielile și să asigurăm cea mai mare parte din finanțarea Recorder prin contribuțiile venite direct de la cititori. Considerăm că indiferent de perioadele pe care le traversăm – de criză sau de prosperitate – testul publicului rămâne cel mai important atunci când vine vorba de supraviețuirea unei redacții.

În același timp, suntem conștienți că modelul de finanțare al Recorder, bazat în mare parte pe donații de la cititori, este mult mai greu de aplicat pentru redacțiile care produc știri, iar supraviețuirea unor astfel de redacții este cel puțin la fel de importantă pentru o societate democratică. De aceea, nu respingem în totalitate ideea că statul se poate implica pentru susținerea mass-media într-o perioadă de criză. Considerăm, însă, că atunci când o face trebuie să definească reguli clare, prin care să se asigure că banii vor ajuta cu adevărat jurnalismul. Așa cum este definit acum acest program, avem toate motivele să credem că statul român nu-și dorește o presă puternică.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.