Rusia face propagandă pe banii noștri. Guvernul României finanțează un site afiliat Sputnik

  • În timp ce guvernele statelor occidentale fac o prioritate din combaterea propagandei ruseşti, Executivul de la Bucureşti sponsorizează din bani publici site-uri ce răspândesc dezinformările Kremlinului. Grupul ţintă: românii din diaspora.

Anul trecut, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a alocat peste 20.000 de euro pentru susţinerea usd24.ro, un site care copiază toate articolele din publicația rusească Sputnik (varianta în limba română).

Site-ul usd24.ro face parte dintr-o reţea de pagini de internet cu rolul de a prelua şi multiplica temele propagandei ruseşti. Pagini de internet precum us24.ro, stiriapropo.ro, apropo.it sau gzo.ro copiază integral articolele agenţiei ruseşti de ştiri şi le răspândesc pe reţelele de socializare, unde românii sunt mai puţin atenţi la subtilităţile mesajelor. În plus, totul e garantat de Guvernul României, cu semnătură şi ştampilă.

În spatele acestor platforme de ştiri false se află Liviu Beşleagă, un personaj misterios cu legături strânse în coaliţia de guvernare. Beşleagă este şi vicepreşedinte al ONG-ului Coaliţia pentru Modernizarea României, funcţie care, în mod straniu, îi deschide şi uşile mai multor birouri ministeriale.

Bărbatul s-a speriat după discuţia cu reporterul Recorder şi s-a apucat să şteargă toate articolele cu semnătura Sputnik de pe site-ul usd24.ro. Acum, în locul ştirilor de propagandă au rămas doar link-uri invalide, însă textele încă mai pot fi găsite pe site-uri ce înregistrează arhiva usd24.ro (foto), precum şi pe alte site-uri din reţeaua lui Beşleagă.

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, n-a răspuns la solicitările Recorder pentru a lămuri cum a ajuns instituția pe care o conduce să finanţeze dezinformările Kremlinului şi de ce a alocat bani unui site anonim care nu s-a evidenţiat decât prin articole copy-paste.

Site-ul usd24.ro era aproape o copie a platformei de ştiri Sputnik

Când nu pune la cale flashmob-uri cu românii din diaspora, expoziţii de ii şi mărţişoare-centenar, Ministerul Românilor de Pretutindeni îşi asumă, la nivel public, ample programe de finanţare a proiectelor culturale şi de educaţie ale românilor care trăiesc în afara graniţelor. La prezentarea bilanţului celor şase luni de activitate, ministrul Natalia Intotero a ţinut să sublinieze susţinerea pe care o acordă jurnaliştilor români din străinătate. „Capitolul mass-media, un domeniu foarte important pentru românii din afara graniţelor “, s-a aventurat ministrul să citească de pe hârtie. Totul face parte din Programul de Guvernare, respectat la literă, a întărit Natalia Intotero.

Ce înseamnă această susţinere? Natalia Intotero nu a răspuns la solicitările noastre, însă am găsit documente ale ministerului care arată că numai anul trecut, în perioada în care ministerul era condus de Andreea Păstârnac, au fost cheltuite peste 1,8 milioane de lei pentru organizaţii mass-media „în scopul păstrării şi afirmării identităţii culturale a românilor, promovării României şi a valorilor comunităţilor româneşti“. Numai că, după ce banii au fost viraţi în conturi, nimeni nu s-a mai preocupat nici de identitatea şi nici de valorile româneşti, iar jurnaliştii şi-au văzut în continuare de interesele lor, fără să fie întrebaţi sau verificaţi de cineva.

Unul dintre beneficiarii acestei runde de finanţare a fost portalul usd24.ro, care se prezintă drept o platformă de informare adresată diasporei româneşti. În iulie 2017, site-ul a primit peste 20.000 de euro din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, pentru „sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni“.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Download [1.12 MB]

Banii s-au dus iniţial către Asociaţia Socioculturală „Inimi de români“ din Spania, pentru că regulamentul impunea ca cererile de finanţare să fie formulate de către asociaţii din afara graniţelor. Astfel a apărut în schemă, doar episodic, Monica Paula Cucu (foto), care, pe lângă calitatea de preşedinte al unui ONG fantomă, mai are o calitate importantă în logica de partid şi de stat: cea de fostă secretară de partid. Monica Cucu a făcut parte din Biroul Permanent al PSD Diaspora în 2015, adică în perioada în care structura de partid era condusă de „deputatul mitralieră“ Cătălin Rădulescu.

Cu sprijinul fostei secretare de partid, banii au putut ajunge la administratorul site-ului, Liviu Beşleagă. Nu a deranjat pe nimeni că acesta semnase, cu doar două luni înainte de a câştiga potul de la minister, un acord de preluare a tuturor articolelor de pe site-ul de propagandă rusească Sputnik. Liviu Beşleagă susţine că nici pe el nu l-a interesat să afle acest aspect: „Ce să vă zic, n-am ce să vă zic“. Totuşi, în momentul evaluării propunerii de finanţare şi al acordării finanţării, site-ul nu era nici mai mult, nici mai puţin decât o clonă a agenţiei de ştiri ruseşti. Nu doar că acesta nu a fost un impediment pentru oficialii români, ba chiar portalul a beneficiat de cea mai mare sumă dintre proiecte aprobate.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Download [202.37 KB]

Singura condiţie pe care a pus-o ministerul: pe site să apară clar, într-un loc vizibil, faptul că activitatea redacţională este finanţată de Guvernul României. Astfel, statul român a ajuns să garanteze oficial şi să susţină nu doar plagiatul, ci şi ştirile false promovate de agenţia rusă. Sputnik este o reţea de site-uri de ştiri şi posturi radio controlată direct de guvernul rus prin intermediul conglomeratului media Rossia Segodnya.

Acordul semnat între agenţia de ştiri Sputnik şi unul dintre site-urile satelit ale lui Liviu Beşleagă

Am încercat să vorbim cu administratorul site-ului, Liviu Beşleagă, despre decizia de a prelua ştirile agenţiei Sputnik pe site-urile sale, însă nu vă putem oferi o concluzie a dialogului pe care l-am purtat. Beşleagă recunoaşte, dar nu recunoaşte colaborarea cu ruşii. Apoi, admite că administrează site-ul, dar nu întotdeauna, iar când vine vorba bani – să-l credem că n-are nicio implicare! În fine, ne limităm să redăm integral discuţia:

Liviu Beşleagă, în Parlamentul României FOTO: Facebook

Am văzut că site-ul dumneavoastră usd24.ro are un acord de preluare de ştiri cu Sputnik. Cum aţi ales Sputnik?
Mă, nu este un acord. Pur şi simplu… bine, mi se pare că este, nici nu mai ţin minte, dar eu o să-l scot. Că-mi dă damage la imagine (n.r. – îmi afectează imaginea). I-am prins mai demult, acum vreun an şi ceva, dar mă trage înapoi, cel puţin la impact pe Facebook (n.r. – scade popularitatea postărilor). Eu am şi grupul de Facebook „România“… şi vreau să-i scot, că mă penalizează Facebook-ul la impact.

Din ce cauză? Facebook vede postările drept fake news?
Băi, le vede fake news, cred. Şi, automat, e Rusia. Trebuie să fim pro-America, e logică treaba. Cred că se împart cărţile din punctul ăsta de vedere.

Am găsit şi finanţarea de la Minister. Când s-a făcut evaluarea pentru această finanţare, autorităţile au remarcat faptul că există ştiri de la Sputnik sau s-a trecut cu vederea?
Nici nu ştiu, nu pot să vă spun. Nu mai e la mine…

Cum adică?
Adică, nu mai e la mine. Eu doar ce mă mai uit pe acolo, în sensul că mai administrez când mai am timp, dar nu mai este la mine. Nu ştiu ce se întâmplă pe acolo. O să-l monitorizez mai atent, să văd ce se întâmplă şi pe acolo.

Păi, până acum am discutat ca şi când v-ar fi aparţinut…
Credeam că te referi la us24.ro.

Păi, us24.ro preia de la usd24.ro şi invers… E acelaşi lucru.
Da, sunt nişte chestii pe acolo, pe la ăştia, ai noştri pe la IT, probabil. S-a făcut să fie mai multă informaţie. Trebuie să verific, să văd care e treaba. Dar, dacă sunt, eu oricum îi scot. Am în plan să-i scot.

Revin la întrebare. Ministerul ştia de acordul cu Sputnik?
Nu ştiu să zic, că nu mă ocup de chestia asta. Dar îi scot pe ăştia (n.r.. – Sputnik), dacă nu azi, mâine sigur. A fost o chestie la început, dar nu… nu e de viitor, nu e pro gândirii noastre.

Liviu Beşleagă şi-a curăţat site-ul usd24.ro de articolele de propagandă în mai puţin de 24 de ore de la această discuţie. Pe site au rămas, în locul textelor agenţiei Kremlinului, link-uri care nu mai duc nicăieri: eroare 404. Urmele parteneriatului cu Sputnik pot fi însă văzute cu ajutorul unor site-uri ce pot accesa arhiva usd24.ro. Şi, oricum, aceleaşi articole pot fi citite în continuare pe alte site-uri din reţeaua administrată de Beşleagă.

Cine e în spatele portalului cu ştiri false

Toate aceste pagini ce funcţionează ca un adevărat trust de propagandă rusească au fost construite de către David Burcovschi, un tânăr de 19 ani din Iaşi, provenit dintr-o familie rusofonă din oraşul moldovean Bălţi. Fostul liceean este autorul paginilor us24.ro, stiriapropo.ro, apropo.it, gzo.ro sau evideo.live, care preiau, multiplică şi promovează conţinutul usd24.ro – alături de sigla Guvernului României şi a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Cu acest mesaj se încheia fiecare articol publicat pe site-ul usd24.ro

Niciunul dintre acestea nu se distinge nici prin grafică, nici prin accesibilitate, însă nu asta e important pentru cei care le administrează. Ele funcţionează după un mecanism bine pus la punct de către propagandiştii internetului: articolele sunt distribuite pe reţelele de socializare, unde titlurile alarmiste sau scandaloase atrag cei mai mulţi utilizatori, dispuşi să le răspândească la rândul lor. Un exemplu: „Eurodeputat: Ni se vor da pe tavă purcei hormonaţi, buni să provoace cancer“ e titlul unuia dintre articolele recente. Din text aflăm că România este în pericol să devină bază experimentală pentru Uniunea Europeană, iar situaţia este cu atât mai gravă cu cât românii îşi înţarcă pruncii cu lapte de vacă şi carne de porc.

Coaliţia pentru Modernizarea Propagandei

Trustul de ştiri false finanţat de Guvernul României nu e o simplă pânză de păianjen ascunsă undeva, în marginea internetului. Articolele preluate de pe Sputnik sunt distribuite masiv pe reţelele de socializare, unde ajung să fie citite de milioane de utilizatori. Facebook este una dintre platformele utilizate intens de propagandiştii internetului, iar David Burcovschi şi Liviu Beşleagă s-au pregătit şi pentru asta: cei doi sunt administratorii grupului de Facebook „România“, cel mai numeros astfel de grup cu români, având peste un milion de membri! Astfel, printre fotografii cu pisicuţe drăguţe şi alte imagini amuzante, în news feed-ul utilizatorilor îşi fac loc liste cu senatori care au votat împotriva referendumului, detalii despre cum occidentul decadent ne va distruge tradiţiile şi alte articole de propagandă antieuropeană.

Legăturile dintre tânărul ieşean Burcovschi şi Liviu Beşleagă depăşesc însă mediul online şi trimit până la cele mai importante fotolii din Guvernul României. David Burcovschi se recomandă drept „preşedinte pe departamentul IT“ al Coaliţiei Naţioanle pentru Modernizarea României (CNMR), un ONG condus de jurnalistul de catifea Alexandru Cumpănaşu, unde Liviu Beşleagă ocupă funcţia de vicepreşedinte. În urmă cu puţini ani, Beşleagă părea un biet internaut preocupat de popularitate pe Facebook: îşi spunea Liviu Trandafir şi se mulţumea cu naive omagii pe site-uri obscure pentru calitatea de a administra cel mai mare grup românesc de Facebook. Totul s-a schimbat însă odată cu intrarea domnului Trandafir în Coaliţia lui Cumpănaşu.

Carmen Dan şi Liviu Beşleagă FOTO: Facebook

Din această poziţie de vicelider al CNMR, Liviu Beşleagă este primit în birouri ministeriale la care alţi ONG-işti nici nu visează. Bărbatul se laudă cu înâlnirile sale cu ministrul Afacerilor Interne (foto), vicepremierul şi Ministrul Mediului, ministrul Fondurilor Europene, ministrul Educaţiei, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, ministrul Culturii, cu reprezentanţi ai ministerului Economiei sau cu conducerea Curţii de conturi.

Implicarea sa în politica românească a ajuns în atenţia publică în iarna aceastui an, după ce Beşleagă şi-a pus semnătura pe o scrisoare de susţinere a ministrului Educaţiei, Valentin Popa. Cu acest prilej, românii au putut afla şi ce îl recomandă pe rectorul unei universităţi anonime din Suceava, care face eforturi considerabile pentru a vorbi corect în limba română, să decidă soarta învăţământului românesc: de fapt, şi proaspăt-numitul ministru al Educaţiei, şi Beşleagă erau vicepreşedinţi ai aceleiaşi coaliţii misterioase. Scrisoarea fusese iniţiată de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, vicepreşedinte şi el, iar în mai puţin de 24 de ore câştigase deja susţinerea a 45 de rectori ai universităţilor din România. La doar câteva zile, presa din Arad prezenta cu angajament o altă incursiune a lui Beşleagă în mediul universitar: întâlnirea aceastuia cu rectorul Universităţii „Aurel Vlaicu“, Ramona Lile, semnatară şi ea a scrisorii. „Expertiza oferită de CNMR în abordarea strategiilor pentru mediul economic este foarte importantă pentru universitatea noastră“, ar fi spus rectorul la finalul întâlnirii.

Liviu Beşleagă pare să fie însărcinatul cu probleme de comunicare şi de presă din Coaliţie, iar aria lui de expertiză – instituţiile statului. În lipsa acestei explicaţii, e greu de cuprins sensul unui comunicat publicat de AGERPRES, în care directorul agenţiei, Alexandru Giboi, şi Beşleagă iau poziţie comună împotriva modificării legii AGERPRES. Comunicatul e însoţit şi de un selfie rezultat în urma întâlnirii, însă omite să spună ceva mai important: în timp ce majoritatea instituţiilor private de presă plătesc abonamente pentru a folosi fluxul de ştiri al agenţiei şi preiau informaţiile, citând sursa, site-urile pe care le administrează Beşleagă se folosesc de ştirile de pe site-ul public al AGERPRES, gratuit, prin metoda copy-paste.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să