Servicii secrete în Guvernul României

5355
Oameni nevăzuți intră în Guvernul României. FOTO: Silviu Matei/ Mediafax

În pofida definiției trecute în Constituție, Guvernul României nu are doar rolul de a exercita puterea executivă. Este și locul în care partidul își ascunde oamenii cărora le datorează o sinecură, plantându-i în funcții călduțe și garantându-le confidențialitatea.

Miniștrii din Guvernul Dăncilă au, în total, peste 140 de consilieri personali plătiți din bugetul de stat, iar poziția oficială a Executivului, transmisă în scris către redacția Recorder, este că numele acestor consilieri sunt secrete și nu reprezintă informații de interes public.

Este un mod de lucru pe care îl aplică și Liviu Dragnea la Cancelaria Camerei Deputaților, dar și Călin Popescu Tăriceanu la Senat. În urma unor solicitări făcute în baza Legii 544, ni s-a răspuns că Dragnea și Tăriceanu au 12 și, respectiv, 5 consilieri, dar numele lor nu pot fi comunicate.

Bine ați venit în România! Țara în care cetățeanul plătitor de taxe nu are dreptul să știe pe cine plătește.


Alibiul Guvernului: protecția datelor personale

Deși fac parte din cabinetele miniștrilor și au salarii suportate din bugetul de stat, consilierii personali nu figurează pe site-urile ministerelor. Iar asta nu reprezintă o omisiune întâmplătoare, ci o lipsă de transparență intenționată.

În baza Legii 544, privind liberul acces la informațiile de interes public, am trimis către toate ministerele adrese în care am solicitat să ni se comunice numele și CV-ul persoanelor angajate în funcția de consilieri personali ai miniștrilor. Am primit 21 de răspunsuri identice în care ni s-a transmis că „informațiile referitoare la numele persoanelor nu fac parte din categoria informațiilor de interes public, fiind exceptate de la liberul acces al cetățenilor”. Trei ministere (Apărare, Energie și Cercetare) nici măcar nu s-au obosit să răspundă, ignorând complet solicitarea și prevederile Legii 544, care obligă instituțiile să ofere un răspuns în cel mult 30 de zile.

Surse din cadrul Guvernului ne-au explicat cum s-a ajuns ca toate cele 21 de ministere să ofere un răspuns identic. Decizia a venit de la Anca Alexandrescu, consilier onorific al premierului Viorica Dăncilă, și a fost transmisă pe grupul de WhatsApp din care fac parte oamenii responsabili cu comunicarea în toate ministerele: refuzați solicitarea și invocați protecția datelor personale!

Așa se face că, toate cele 21 de răspunsuri, au conținut această frază: „Prin Decizia nr. 37/2015 din data de 7 decembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că în interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei persoane reprezintă informații referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situație dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei”.

Decizia 37/2015 vizează, însă, o speță complet diferită: anonimizarea unor nume dintr-un document al Corpului de Control din Ministerul Educației. Un cetățean a dat în judecată Ministerul Educației, considerând că numele trebuie să fie făcute publice, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că numele și prenumele unei persoane reprezintă date cu caracter personal și a aprobat anonimizarea lor în documentul solicitat.

În cazul de faţă, însă, Recorder a transmis cereri strict pentru dezvăluirea numelor persoanelor care fac parte din cabinetele demnitarilor, care au acces la informaţii sensibile și care sunt plătite din fonduri publice.

Consiliera nr. 1 a României

Invocând acest alibi al protecției datelor personale, Executivul a stabilit că are dreptul să țină la secret numele consilierilor personali ai miniștrilor. E un comportament din ce în ce mai frecvent prin care se transmite ideea că instituțiile statului n-au nicio obligație de a da socoteală în fața cetățenilor. Iar Guvernul României e în avangarda acestui curent: miniștrii nu oferă interviuri, iar cei care o fac apar doar în fața unor ziariști de casă, cu întrebări stabilite în prealabil; activitățile miniștrilor sunt anunțate selectiv și, de cele mai multe ori, abia după desfășurarea evenimentului; niciun minister sau instituție subordonată guvernului nu are voie să comunice nimic fără aprobare de la vârf.

Anca Alexandrescu (stânga) supraveghează fiecare pas al Vioricăi Dăncilă. FOTO: Recorder
Anca Alexandrescu (stânga) supraveghează fiecare pas al Vioricăi Dăncilă. FOTO: Recorder

Vârful este Anca Alexandrescu, persoană pe care Liviu Dragnea a însărcinat-o să controleze toată strategia de comunicare. Anca Alexandrescu este fostă consilieră a lui Adrian Năstase, în vremea când acesta era prim-ministru, și fostă consilieră de comunicare a lui Liviu Dragnea la Camera Deputaților. Odată cu instalarea Vioricăi Dăncilă ca prim-ministru, a trecut la Guvern, unde este încadrată consilier onorific.

Rușinea de a fi consilier personal în Guvernul României

Din cele 21 de ministere care ne-au răspuns, trei dintre ele ne-au pus, totuși, la dispoziție numele consilierilor personali, dar au prezentat acest gest ca pe o concesie, nu ca pe o dovadă de transparență. Este vorba despre Ministerul de Interne, Ministerul Muncii și Ministerul Mediului, care au oferit același răspuns standard, invocând protecția datelor personale și comunicându-ne că numele consilierilor nu sunt date cu caracter public, dar întrucât consilierii în cauză și-au dat acordul, vă transmitem numele și CV-urile lor. (click pentru a vedea răspunsul complet)

Desprindem, așadar, concluzia că persoanele angajate în funcția de consilieri personali au dreptul să aleagă dacă numele lor sunt sau nu informații publice. Iar cei mai mulți din cei peste 140 de consilieri personali din Guvernul Dăncilă au ales să se ascundă.

Teoretic, acești oameni ar trebui să mândrească cu o asemenea funcție și să fie atât de bine pregătiți încât un ministru să pună preț pe sfaturile și pe sugestiile lor. Practic, nu știm cine sunt, ce pregătire au și ce fac mai exact în slujba miniștrilor, în afară de a încasa un salariu (între 4.000 și 8.000 de lei, bani la care se adaugă sporuri).

În urmă cu câteva luni, Gazeta Sporturilor a dezvăluit că Alex Ciucă și Florin Mulcuțan, doi dintre consilierii personali ai Ioanei Bran (ministrul Tineretului și Sportului) au intrat în direct prin telefon într-o emisiune în care șefa lor era invitată și s-au dat drept admiratori, punându-i întrebări la care ministrul avea răspunsuri pregătite.

Ministrul Ioana Bran are 10 consilieri personali, dar refuză să le divulge numele, acestea nefiind afișate nici pe site-ul instituției. Politica de comunicare a Guvernului în problema consilierilor personali rămâne cât se poate de confuză. Ministerul Educației ne-a transmis că nu ne poate transmite numele consilierilor întrucât acestea sunt protejate de legea datelor personale, dar, la scurt timp, le-a afișat pe site. Ministerul Agriculturii ne-a dat același răspuns, invocând protejarea datelor personale. Numele consilierilor apar însă la rubrica declarații de avere. Sunt cinci persoane, iar ministerul ne-a comunicat că Petre Daea are opt consilieri personali.


SITUAȚIA CONSILIERILOR PERSONALI AȘA CUM AM PRIMIT-O DE LA FIECARE MINISTER

Ministerul de Interne –
4 consilieri personali
Ana Râșnoveanu
Anghel Cornel
Mădălina Iancu
Valentin Riciu

Ministerul Muncii – 7 consilieri personali
Ionuț Mihai Rădoi
Alexandru Matei
Cristian Vasilcoiu
Dana Danciu
Ion Gibescu
Laura Bulugea
Mihai Tomescu

Ministerul Mediului – 17 consilieri personali (click pentru nume și CV-uri)
* legea spune că fiecare ministru are dreptul la cel mult 8 consilieri personali, dar unii dintre ei fentează această prevedere angajând mai mulți consilieri cu jumătate de normă

Ministerul Educației – 7 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele, dar la scurt timp au fost afișați pe site)

Ministerul Agriculturii – 8 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Apelor și Pădurilor – 9 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Comunicațiilor – 6 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Culturii – 6 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Finanțelor Publice – 2 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Economiei – 6 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – 6 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Justiției – 4 consilieri (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – 5 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul pentru Relația cu Parlamentul – 9 consilieri (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Sănătății – 7 consilieri personali și 3 consilieri onorifici (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Tineretului și Sportului – 10 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Transporturilor – 7 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Turismului – 8 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Fondurilor Europene – 8 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Românilor de Pretutindeni – 6 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Afacerilor Externe – nu ne-a comunicat numele și nici numărul consilierilor

Ministerul Apărării – nu a răspuns solicitării

Ministerul Cercetării și Inovării – nu a răspuns solicitării

Ministerul Energiei – nu a răspuns solicitării


Servicii secrete și la cancelaria lui Dragnea

Nici Parlamentul nu e un exemplu de transparență. Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților respectiv președintele Senatului, țin numele consilierilor la secret.

Recorder a trimis o solicitare prin care a cerut lista cu persoanele angajate la cancelariile lui Dragnea și Tăriceanu, iar răspunsul a fost identic cu cel primit de la Guvern: nu vă putem comunica numele întrucât sunt protejate de legea datelor personale și de Hotărârea 37/2015 a Înaltei Curți.

Ni s-a comunicat, totuși, că la cancelaria lui Liviu Dragnea sunt angajați 12 consilieri, în timp ce Călin Popescu Tăriceanu are 5 consilieri. Cei doi nu ne-au răspuns la telefon pentru a explica de ce ascund identitatea acestor angajați.

În cazul lui Dragnea, numele consilierilor sunt omise și la rubrica declarații de avere, acolo unde apar toate persoanele angajate la Camera Deputaților, în funcție de departamentele în care lucrează. La „Cancelarie” figurează, însă, doar două nume: Anca Spiridon și Paul Ionescu (fost angajat la una din companiile controversatului Nicolae Dumitro, zis „Niro”). Numele celorlalți zece consilieri rămân învăluite în mister.

Răspunsul primit din partea Camerei Deputaților la solicitarea privind identitatea consilierilor de la cancelaria lui Liviu Dragnea
Comentarii