Cu o întârziere de peste o jumătate de an și fix în buza campaniei electorale, deputații puterii au descoperit cât de mult rău fac jocurile de noroc în România.

Un prim proiect de lege în această privință a trecut de plenul Camerei: cu totul, sunt nu mai puțin de opt, iar unele dintre ele ar institui măsuri mult mai drastice.

Între altele, păcănelele vor fi scoase în afara localităților cu 15.000 de oameni. Panourile publicitare montate pe străzi nu vor mai putea depăși 35 de metri pătrați. Publicitatea prin mesaje electronice nesolicitate va fi interzisă.

Deputatul PSD Alfred Simonis, proaspăt candidat la șefia Consiliului Județean Timiș, a spus că Parlamentul va mai aduce schimbări legislației privind jocurile de noroc.

La dezbaterea acestor modificări, opoziția a cerut ca toate proiectele care reglementează jocurile de noroc să fie luate în considerare. Doar amendamentele propuse de PSD și PNL au fost însă acceptate.

Deputatul USR Ionuț Moșteanu a acuzat coaliția de ipocrizie și a spus că ea face, de fapt, jocurile industriei de profil.

Proiectul adoptat astăzi e cel mai puțin important dintre toate, a adăugat el.

Contraofensivă mediatică

Odată ce s-a asigurat că Vlad Pascu va primi o pedeapsă redusă pentru că s-a urcat drogat la volan și a ucis doi tineri vara trecută, familia acestuia pare să fi pornit o contraofensivă mediatică: tatăl și fiul deopotrivă și-au făcut cunoscute părerile despre dosarele în care sunt judecați.

Lista acuzațiilor include omorul din culpă, traficul de droguri și încercarea de influențare a unui martor.

Într-o conversație purtată din arest cu un activist care se recomandă drept Marian Ceaușescu, Vlad Pascu a spus că are remușcări, dar a adăugat că presa nu vorbește despre „lucrurile bune” pe care le-ar fi făcut și că ar putea să aducă „plusvaloare” societății la un moment dat.

În același timp, Mihai Pascu, tatăl lui Vlad, a afirmat într-o discuție cu o jurnalistă Antena3 că presa ar fi asmuțit familiile victimelor împotriva sa. El a refuzat să răspundă întrebărilor despre cele două victime, Roberta Dragomir și Sebastian Olariu.

Judecat deja în procedură simplificată, ceea ce presupune reducerea cu o treime a limitei de pedeapsă, Vlad Pascu ar putea fi condamnat la circa zece ani de închisoare.

Procesul său ar trebui să se încheie luna aceasta.

Cel mai cald martie din istorie

Luna trecută a fost cea mai caldă lună martie înregistrată vreodată. A fost, de asemenea, a zecea lună la rând în care temperaturile au atins un nou maxim istoric: în medie, cu 1,68 de grade Celsius peste normalul din epoca preindustrială, adică de dinaintea folosirii în ritm susținut a combustibililor fosili.

Serviciul „Copernic” al Uniunii Europene spune că de mai bine de un an temperatura oceanelor, principalele regulatoare climatice, este mai caldă ca niciodată.  

Botezat El Niño, fenomenul încălzirii oceanelor la suprafață reduce absorbţia emisiilor de gaze cu efect de seră. El Niño a atins nivelul maxim în cursul lunii decembrie.

Țări precum Africa de Sud și Vietnamul se confruntă deja cu grave crize de apă, iar în Rusia, Brazilia și în Franța au fost inundații.

Portret de candidat

La Știrile Zilei continuăm să vi-i prezentăm pe cei mai importanți dintre politicienii care ne cer votul la locale și la europarlamentare. Cu ce s-au remarcat până acum? Și în ce fel ar putea să ne reprezinte în viitor? Astăzi, Raul Bambu reface traseul lui Rareș Bogdan.

E marți, 9 aprilie. Iată care sunt știrile de astăzi:

00:49 O primă lege anti-păcănele

03:41 Taxa pe boală, modificată

04:32 Familia Pascu, în ofensivă mediatică

06:54 Cine creează portalul digital unic?

08:24 Odă Buzăului, de Nicolae Ciucă

10:33 Căldură mare. Din ce în ce mai mare

11:18 CEDO și schimbările climatice

11:50 Anticipate în Bulgaria

12:32 Portret de candidat: Rareș Bogdan

Cele mai recente

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.