Trei militari morți, un camion fără frâne trimis în misiune, niciun vinovat. După șase ani de anchete, procurorii au dat vina pe caniculă și pe vaselină

• Pe 29 iunie 2017, un camion militar construit la finalul anilor ‘70 s-a prăbușit într-o râpă, după ce frânele au cedat în mers. Trei militari au murit, alți zece au fost răniți.
• Mai multe cadre militare, de ranguri diferite, au fost cercetate, fiind suspectate de neglijență în legătură cu starea tehnică a camionului. Expertizele au arătat că sistemul de frânare nu era în parametrii admiși pe drumurile publice.
• După șase ani de anchete, procurorii au dat vina pe caniculă, care a provocat scurgerea vaselinei în sistemul de frânare, și au dispus clasarea dosarului.
• „Nu există Justiție militară. Așa e în Armată, se acoperă tot”, se revoltă rudele militarilor decedați, care au obținut în instanță retrimiterea dosarului la Parchetul militar pentru completarea anchetei.
• Recorder a consultat mai multe documente care arată că felul în care cazul a fost anchetat și s-a propus clasarea lui ridică serioase semne de întrebare. Documentele sunt o ocazie rară de a pătrunde în culisele unuia dintre cele mai opace sisteme din România: justiția militară.
• Din probele administrate la dosar ies la iveală o serie de probleme grave cu care se confruntă instituția în care românii au cea mai mare încredere: Armata.
• Aproximativ 130 de camioane de tipul celui care s-a prăbușit, construite în perioada 1976-1980, continuă să transporte militari pe drumurile publice.

Recorder a dezvăluit, acum șase luni, cum mii de militari demisionează din Armata României din cauza multiplelor probleme din sistem. Am scris și despre degringolada de la nivelul conducerii militare, atunci când se confruntă cu o tragedie aviatică. 

În spațiul public au apărut numeroase situații din care reiese că tehnica învechită și condițiile de lucru din Armată pot pune în pericol viețile militarilor. În unele cazuri, procurorii militari au deschis dosare penale despre a căror soartă află doar persoanele implicate direct, fiind informații clasificate.

Un caz petrecut în urmă cu aproape șapte ani avea toate coordonatele să ducă la o schimbare în sistem și să determine o discuție privind situația reală din Armata României. 

Ultimul drum

Pe 29 iunie 2017, un camion militar DAC 665T, produs în anii ‘70, se prăbușea într-o râpă, în județul Argeș, după ce frânele i-au cedat în mers. În camion se aflau 13 militari de la Batalionul 30 Vânători de Munte Dragoslavele, care se întorceau la unitatea lor din Câmpulung Muscel, după o aplicație desfășurată la poligonul Cincu din județul Brașov. 

În urma tragediei, plutonierul major Mihai Ionuț Toma (38 de ani), caporalul Cristian Petre Toader (32 de ani) și caporalul George Emilian Catană (40 de ani) și-au pierdut viața. Ceilalți zece colegi au fost răniți. O parte dintre ei urmau să plece într-o misiune în Afganistan.

Tragedia a provocat un val de emoție și a arătat pericolul pe care îl reprezintă camioanele militare învechite atunci când circulă pe drumurile publice. Ministrul Apărării de la acel moment, Adrian Ţuţuianu, şi Nicolae Ciucă, şef al Statului Major General pe atunci, s-au deplasat la locul accidentului. Au transmis, în fața camerelor TV, condoleanțe și asigurări că situația va fi investigată.

Un caz care arată problemele din sistem

Ancheta penală a durat șase ani, spre exasperarea rudelor victimelor, pentru ca, în august 2023, procurorii să decidă clasarea pe linie a dosarului. De vină pentru accident a fost găsită vremea caniculară, care a afectat sistemul de frânare.

Întregul incident a fost catalogat drept „un caz fortuit”. Adică un eveniment nefericit, ce nu putea fi prevenit. Asta după ce zece militari – de la șoferul camionului până la șefii unității militare – au fost cercetați de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, fiind suspectați că au dat dovadă de neglijență. 

Revoltate, rudele victimelor au contestat clasarea cazului. La începutul acestui an, un judecător a stabilit că soluţia dispusă de către organele de urmărire penală este „neîntemeiată” și a întors dosarul la Parchetul Militar pentru „reluarea urmăririi penale întru totul”.

Recorder a consultat ordonanța de clasare, emisă în august 2023. Documentele creionează un tablou diferit de cel al unui incident ce nu putea fi evitat și pentru a cărui elucidare era nevoie de peste șase ani de cercetări. 

Șoferul a reparat camionul cu o sârmă

Timp de șase ani, anchetatorii s-au învârtit, practic, în jurul acelorași informații, care au fost culese, de fapt, imediat după producerea accidentului. 

Din declarațiile date de plutonierul Ilie Ștefan, șoferul care a condus camionul, acesta nici măcar nu trebuia să se afle la volan. Era desemnat pe post de pistolar pentru exercițiul de la Cincu, dar șoferul de drept lipsea, așa că Ilie Ștefan l-a înlocuit. El le-a spus anchetatorilor că autocamioanele folosite în aplicația de la Cincu aveau probleme tehnice încă dinainte de a ajunge la poligon. 

„Înainte de a ajunge în poligon, suspectul recunoaște că a avut un incident tehnic. După ce a oprit cu aproximativ 1 km înainte de intrarea în Cincu pentru a oferi sprijin tehnic unui alt camion militar care suferise o defecțiune, la plecarea de pe loc, suspectul a constatat că maneta schimbătorului de viteze a camionului(…) era pe liber si nu cupla în treptele de viteză. Șoferul a rabatat cabina și a constatat că pârghia levier-căutător capac mic-cutie de viteze era sărită din angrenajul cutie levier de comandă”, scriu procurorii de caz.

După ce a constatat defecțiunea, șoferul a luat o șurubelniță și un ciocan și a decis să recurgă la o improvizație cu sârmă, pentru a parcurge restul drumului. 

Și cam în asta a constat remedierea unei probleme grave la un camion militar care în următoarele zile a participat la exerciții militare în câmp, fără alte reparații suplimentare adecvate.

Din declarația șoferului rezultă că singurul superior care era la curent cu producerea defecțiunii la cutia de viteze a fost comandantul de mașină, adică plutonierul major Mihai Toma, care a decedat în urma accidentului.

Pe 29 iunie 2017, aplicația se încheia și militarii porneau, în jurul orei 19, de la Cincu spre unitatea militară din Câmpulung Muscel, cu un camion din 1979, care prezentase deja probleme tehnice și care participase, timp de o săptămână, la exerciții pe un teren accidentat. 

Două ore mai târziu, la ora 21.40, camionul se prăbușea într-o râpă din județul Argeș.

Momentul accidentului a fost descris de șofer, de către militarii care au supraviețuit tragediei, dar și de către alți conducători auto, aflați în urma convoiului militar. 

Sârma a rezistat, dar au cedat frânele

Camionul cu cei 13 vânători de munte s-a deplasat fără incidente până a început să coboare o pantă, din zona Valea Urdii, județul Argeș. 

O femeie care conducea un automobil în spatele acestuia a declarat că autocamionul avea o viteză de aproximativ 40 km/h și, din senin, „s-a îndreptat spre parapetul de pietre al drumului, prăvălindu-se în râpă, practic pe o traiectorie aproape liniară, dreaptă”.

În declarația sa, șoferul camionului susține că frânele au funcționat normal până să ajungă cu 100-150 de metri înainte de curbă. 

Șoferul a scăpat din accident doar cu răni ușoare.

Declarația lui Gheorghe Diaconu, unul dintre militarii care au fost răniți, arată starea de panică instalată printre pasageri în secundele dinainte de prăbușire. Înainte de a se izbi de parapetul de beton, șoferul a strigat că nu mai are frâne. Pasagerul din dreapta, Cristian Toader, a încercat să redreseze camionul, punând mâinile pe volan, cât conducătorul auto încerca să reducă viteza trăgând de schimbătorul de viteze legat cu sârmă. Apoi, portiera s-a deschis și șoferul „a sărit sau a fost aruncat” în timp ce camionul s-a prăbușit în râpă. 

La fața locului au ajuns colegii militari din celelalte camioane, care au încercat să ajute și, ulterior, au venit și echipajele ISU. Trei militari care erau în cabină, alături de șofer, nu au mai putut fi salvați, restul fiind transportați la spital. 

Zece suspecți

În urma accidentului, a fost dispusă în primă fază cercetarea penală a șoferului camionului, în calitate de suspect principal. Fiind însă vorba de un accident de muncă, răspunderea s-a extins – abia cinci ani mai târziu, în 2022 – și către militarii cu funcție de decizie și atribuții în verificarea tehnicii militare de la unitatea din Câmpulung Muscel, proprietarul autovehiculului. Dar și la câțiva responsabili ce aparțineau de Batalionul 280 Infanterie Mecanizat „Walter Mărăcineanu” din Focșani, pe motiv că autocamionul implicat în accident era alocat la resursele acestei unități pe perioada exercițiilor de la Cincu.

În total, zece cadre militare au fost cercetate în calitate de suspecți în dosar.

Printre cei care au fost cercetați se află inclusiv comandantul de atunci al Batalionului 30 Vânători de Munte, colonelul Ionuț Ilinca, dar și șeful statului major al batalionului, locotenent-colonelul Aurelian Alexandru Dumitrana, și locțiitorul comandantului batalionului, locotenent-colonelul Laurențiu Sminchișe. 

Din fișele postului acestor comandanți reiese că toți aveau responsabilitatea de a superviza și aproba verificarea tehnicii militare înainte de a pleca într-o aplicație militară. 

Toți cei zece suspecți au fost cercetați pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, dar și pentru nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. 

Semnalul pe care autoritățile au vrut să-l transmită, în 2017, era că fapta nu va rămâne nepedepsită și va fi elucidată urgent. În realitate, procurorii militari au dat o soluție în dosar abia în august 2023, șase ani mai târziu, fără să ofere vreo explicație pentru tergiversarea anchetei. 

Între timp, o parte dintre cei cercetați și-au continuat activitatea militară la aceeași unitate. Alții – inclusiv locțiitorul comandantului batalionului și șeful de stat major – au ieșit în rezervă și beneficiază de pensii speciale. Iar șeful unității a avut ocazia să se dezvolte profesional: din 2020, colonelul Ionuț Ilinca este comandant al Școlii de Instruire Interarme a Forțelor Terestre Pitești.

Expert: sistemul de frânare nu era în parametrii admiși pe drumurile publice

Nu doar audierea tuturor celor implicați s-a întins pe o perioadă lungă de timp. A fost nevoie de trei expertize, din trei ani diferiți, ca procurorii să tragă o concluzie privind starea tehnică a camionului la momentul producerii accidentului. 

În 2017, imediat după tragedie, s-a dispus prima expertiză judiciară auto. Concluziile, reținute în ordonanța de clasare, erau clare:

• frânele camionului au cedat (sistemul de frânare nu era în parametrii admiși pentru circulația pe drumurile publice);
• rezultatele obținute la verificarea sistemului de frânare la ultimul ITP arată că acesta era la limita inferioară a admiterii ca bun tehnic (51%, față de minimum 50%);
• faptul că motorul a mai funcționat un timp și după producerea accidentului i-a indicat expertului că exista o defecțiune preexistentă la cutia de viteze.

Acest prim raport menționează că accidentul putea fi evitat dacă reprezentanții unității militare ar fi asigurat periodic o verificare a sistemului de frânare și la cutia de viteze, dar și dacă șoferul nu ar fi circulat cu un camion la care sesizase deja deficiențe. 

Șoferul a solicitat desemnarea unui nou expert pentru a realiza o altă expertiză tehnică. Abia doi ani mai târziu, în octombrie 2019, era întocmit acest al doilea raport. Documentul este mai succint decât primul, dar menționează „culpa șoferului și a proprietarului camionului”. 

Un al treilea raport – o expertiză criminalistică de data aceasta  – a fost solicitat de procurori abia în mai 2023. În linii mari, acesta arată că șoferul putea preveni accidentul, dacă reducea viteza.

Un fals în acte prescris

Din documentele consultate de Recorder reiese că nimeni nu a verificat starea sistemului de frânare al camionului militar nici înainte de misiunea de la Cincu, nici în timpul ei și nici în ziua producerii tragediei. Și că, de fapt, verificările tehnicii militare se făceau superficial. 

Procurorii notează că, între 19 și 20 iunie 2017 – când participa deja la aplicația militară – nu există foi de parcurs pentru camionul implicat în accident, acesta „nefiind verificat tehnic la plecarea și revenirea în cursă“. Iar din declarația plutonierului major Remus Vlaicu – șeful punctului de control tehnic din unitatea militară, suspect și el în cauză -, reiese o realitate sistemică dură: oricum nimeni nu putea verifica frânele unei mașini, nici dacă ar fi vrut, întrucât unitățile militare nu sunt dotate corespunzător pentru a face astfel de verificări. 

Relevantă pentru problemele din sistem este și mărturia maistrului militar Gigi Hriscu (trecut între timp în rezervă), responsabil pentru controlul tehnic al autocamioanelor pe perioada aplicației de la Cincu, suspect și el în dosar. 

Hriscu susține că în ziua plecării camionului spre Câmpulung Muscel, pe 29 iunie 2017, el se afla deja în permisie și că semnătura de pe raportul de verificare a camionului dinainte de a porni în ultima cursă i-a fost falsificată.  

Practic, a fost depistat un fals în acte, despre care procurorii militari notează, scurt, că s-a prescris, întrucât au trecut mai mult de cinci ani de la producerea faptei.

Ce spun probele din dosar

Toate aceste probe au fost notate, punctual, în dosar. Astfel, în vara anului 2023, pe masa procurorilor se aflau următoarele fapte: 

• Un camion produs în 1979 a plecat în misiune, deși chiar în acele zile prezenta probleme la schimbătorul de viteze. 
• În loc să fie reparat, șoferului i s-a permis – din motive încă neelucidate – să circule după ce a remediat problema cu o sârmă. 
• Potrivit ultimului ITP, frânele camionului erau la limita inferioară de funcționare. 
• Nimeni nu a verificat, în profunzime, în ce stare erau frânele camionului înainte de aplicația militară, în timpul ei, dar nici în ziua când a plecat înapoi la unitate.
• Unitățile militare nu sunt dotate cu echipamente prin care să poată face verificări de rutină la sistemele de frânare ale camioanelor vechi.
• Mai multe cadre militare aveau în fișa postului responsabilitatea de a se asigura că tehnica militară funcționează.
• La momentul plecării de la Cincu, altcineva a semnat actele de verificare ale camionului în locul persoanei responsabile.

„Faptele nu sunt prevăzute de legea penală”

Rezultatul analizării tuturor acestor informații a venit ca un șoc pentru familiile victimelor: în august 2023 procurorii au clasat cauza pe toată linia, toți suspecții fiind scoși de sub urmărire penală. 

În ceea ce-l privește pe șofer, în ordonanța de clasare procurorii consemnează că accidentul „a fost determinat de un caz fortuit”, adică neprevăzut – nefuncționarea sistemului de frânare, provocată de vremea caniculară.

A fost nevoie de șase ani ca anchetatorii să concluzioneze că în acea zi era cald, ceea ce a dus la topirea vaselinei, care a afectat eficiența frânelor. 

Iar în ce-i privește pe ceilalți suspecți, cu atribuții în aplicarea normelor de securitate în muncă și verificarea tehnicii militare, procurorii au apreciat că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală” și că aceștia nu au contribuit, deloc, „prin acțiunea sau inacțiunea lor la producerea accidentului“.

În concluzie: totul a fost un incident nefericit, „fapta nu există”, scrie în ordonanța de clasare a cauzei.

„În Armată se acoperă tot”

Rudele militarilor care au murit din cauza defectării sistemului de frânare sunt revoltate de concluzia procurorilor militari. În discuțiile cu Recorder, oamenii acuză sistemul de justiție militară, dar se tem să vorbească public, de frica repercusiunilor.

„Nu există justiție militară! Nu vreau să facă pușcărie cineva, dar nu e posibil să spui că nu e nimeni responsabili pentru moartea atâtor oameni. Puteau să dea o condamnare cu suspendare, ceva, orice. Dar așa e în Armată, se acoperă tot. Că și la început primeam tot felul de semnale că nu se va rezolva nimic”, declară, sub protecția anonimatului, una dintre rude.

Aceasta mai spune că, din 2017, dosarul a trecut prin mâinile a șase procurori militari. Și că niciunul nu a oferit rudelor vreo informație privind stadiul anchetei, care ar fi trebuit să elucideze cine este responsabil pentru moartea a trei militari români, pe timp de pace.

Singura speranță a familiilor victimelor – și ultima cale de atac legală – este ca măcar acum, când un judecător a decis completarea cercetării penale, să se facă dreptate.

Judecător: „Reluarea urmăririi penale întru totul”

Motivarea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Militar București, care, la finalul lunii decembrie 2023, a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru completarea anchetei, semnalează importanța deosebită a acestui caz.

Magistratul invocă responsabilitatea celor care trebuie să asigure „menţinerea ordinii şi disciplinei în cadrul forţelor armate în vederea asigurării scopului general prevăzut de lege de a contribui la securitatea naţională, şi apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale”.

Organele judiciare naţionale trebuie să vegheze ca infracţiunile care pun în pericol viaţa să nu rămână nepedepsite, cu atât mai mult cu cât în cauză cadrele militare nu au avut nici opţiunea alegerii camionului folosit în aplicația militară ce a fost efectuată în poligonul de la Cincu şi nici opţiunea neparticipării la aceasta.

Motivarea judecătorului de la Tribunalul Militar București:

Judecătorul pune sub semnul întrebării concluzia procurorilor privind cauzele imprevizibile care au provocat accidentul și arată că din expertizele depuse la dosar reiese clar că problemele de la sistemul de frânare erau preexistente. Iar faptul că autocamionul deținea un certificat ITP nu absolvă de vină responsabilii Armatei, mai arată magistratul.

„Făcând abstracţie de coincidenţa situării sistemului de frânare la doar un punct procentual de limita inferioară a mimimului tehnic pentru ca vehiculul să poată circula în mod legal în trafic, inclusiv avându-se în vedere că de la data verificării şi până la organizarea exerciţiului trecuse o perioadă de aproape jumătate de an, perioadă în care autocamionul a mai parcurs 795 km, fapt ce a implicat în mod neechivoc uzură inculsiv cu privire la sistemul de frânare, se reţine că persoanele responsabile, pe linie tehnică-ierarhică, cunoscând această situaţie, aveau obligaţia de a lua măsuri concrete în vederea reparării tehnice a autocamionului, sau de a evita folosirea acestuia, în lipsa acestei măsuri”, scrie magistratul în motivarea deciziei.

Judecătorul consideră că „se impune reluarea urmăriri penale întru totul”.

Parchetul Militar: „Ancheta a trenat din cauze obiective”

Contactați de Recorder, reprezentanții Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, au confirmat că, vara trecută, au închis dosarul după șase ani de anchetă. Și au pus întârzierea pe seama „complexității cauzei”.

„Nu se știe cât va mai dura până se va da o decizie finală în acest caz”,  a spus procurorul militar George Nica, purtătorul de cuvânt al Parchetului. „Va fi o nouă soluție la Parchet, să vedem care va fi. După care vor fi urmați iar pașii procedurali. Da, este o cauză veche. Dar situația este mai complicată în dosarul ăsta și de asta a durat atât de mult timp. Pentru că s-au tot schimbat procurorii care au lucrat la el… Suntem puțini procurori, cu o încărcătură foarte-foarte mare de dosare. Ancheta a trenat din cauze obiective, în opinia noastră”, a adăugat acesta.

Camioane vechi de peste 40 de ani continuă să transporte militari

În 2019, după doi ani de la accidentul de la Valea Urdii, Armata a încheiat un contract, cu firma IVECO, pentru cumpărarea a peste 2.900 de camioane militare noi. Până în prezent, aproximativ o treime dintre acestea au fost livrate. Între timp, mulți militari români continuă să circule pe drumurile țării cu autocamioane DAC, vechi de peste 40 de ani deja, similare cu cel prăbușit în râpă.

În evidențele MApN figurează un număr estimativ de 130 de echipamente tip Autocamion DAC 665 T, fabricate în perioada 1976-1980, care îndeplinesc condițiile de circulație pe drumurile publice.

Răspuns MApN pentru Recorder

Recorder a întrebat Ministerul Apărării ce măsuri s-au luat după tragicul accident de la Valea Urdii pentru prevenirea unor astfel de situații. Fără să indice schimbări ale modului în care sunt realizate verificările autocamioanelor trimise în misiune, instituția a răspuns că „autocamioanele militare circulă pe drumurile publice numai dacă îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație”.

„La nivelul MApN, verificarea stării tehnice a echipamentelor din dotare (inclusiv a autovehiculelor) se realizează periodic, în conformitate cu legislația națională privind efectuarea inspecțiilor tehnice periodice, precum și cu prevederile actelor normative specifice interne”, susțin reprezentanții MApN.

Aceștia adaugă că inspecțiile tehnice periodice se realizează în stații ITP autorizate, iar la nivelul unităților militare „se execută periodic activități de mentenanță, pe diferite niveluri de complexitate”.

Editor: Ciprian Ranghel