Coaforul din căminul cultural

  • O asociație care se ocupă cu combaterea violenței domestice încearcă să le crească femeilor din medii defavorizate respectul de sine, prin ședințe de înfrumusețare gratuite.

 

Rada are 55 de ani și a mai fost o singură dată la coafor în viața ei. Era un salon mic, din Medgidia, cel mai apropiat oraș de comuna Mircea Vodă, județul Constanța, unde locuiește. S-a vopsit atunci pentru o nuntă, nimic special. În rest, Rada nu a avut niciodată timp să-și părăsească gospodăria, ca să se aranjeze la un salon. De fapt, nu de timp a dus lipsă Rada. Ci de curaj. Pentru că oricât de absurd ar părea în secolul XXI, pentru cele mai multe dintre femeile de la țară, cum este Rada, o ședință de înfrumusețare e un lux de neînchipuit.

La un stilist (cuvânt care nu există de fapt în vocabularul sătesc), o femeie de la țară ajunge doar dacă trece peste obstacole ce țin de bani și de locație, dar și peste o groază de prejudecăți. Trebuie să ignore ironiile vecinilor și să-și învingă propria rușine. Și, nu de puține ori, trebuie să treacă peste cuvântul soțului, gest care vine la pachet, eventual, cu un scandal.

Rada însă a îndrăznit. Deși e mamă și bunică și avea destule de făcut pe acasă, s-a numărat printre cele aproape 100 de femei din Mircea Vodă care, la începutul lunii noiembrie, au participat la un eveniment cu totul deosebit: o ședință de înfrumusețare, oferită gratuit de Asociația „Șoapta florilor”, un ONG din București, care a adus în sat un grup de stiliști „de la oraș”.

Evenimentul s-a numit „La coafor cu psihologul” și a făcut parte dintr-un proiect-pilot, gândit de Isabela Ștefan-Iorga, președintele asociației. În lunile octombrie și noiembrie, Isabela Ștefan-Iorga a ales șase localități din județele Galați, Ialomița și Constanța, unde a dus o campanie de informare despre violența domestică. Pe lângă sfaturi despre ce pot face femeile care trec prin situații de violență domestică, membrii asociației au amenajat în căminele culturale un salon de înfrumusețare. Aici femeile de la țară s-au lăsat pe mâinile stiliștilor voluntari, care le-au coafat și vopsit. A fost un mod de a le crește respectul de sine și de a le arăta că nu sunt invizibile.

Aproape 600 de femei, de vârste diferite, au beneficiat de serviciile oferite de asociație, în localitățile vizitate. Nu a fost vorba doar de o schimbare de look, trecătoare. La eveniment, femeile au putut sta de vorbă cu un psiholog și au completat chestionare anonime din care membrii asociației au aflat cât de amplă este problema violenței domestice din mediul rural.

Am participat la una dintre vizitele stiliștilor prin satele țării. Și am văzut cum un simplu tuns și un vopsit pot aduce speranță și mândrie în inimile unor femei care au trăit mereu cu gândul că nimic din ce fac și din ce gândesc nu contează.

VARIANTA AUDIO


Acest material a fost realizat cu sprijinul Coca-Cola

 
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.