Cum a „ocolit” coronavirusul județele Sibiu și Harghita

  • Sibiul este unul dintre cele două județe din România în care, pe hârtie, nu există niciun cetățean infectat cu coronavirus. Și în timp ce autoritățile locale transmit aceste statistici, medicii spun că s-au confruntat cu multiple cazuri suspecte de COVID-19, dar rezultatele testelor nu au ajuns nici după o săptămână, păstrând județul „curat”. „E o minciună, e imposibil. Nu se testează sau rezultatele întârzie foarte mult”, reclamă cadrele medicale. Testele din județul Sibiu, la fel ca cele din toată zona Transilvaniei, sunt trimise la laboratorul din Cluj-Napoca. Medicii spun că, nefiind confirmate cazurile, nu pot lua măsuri ferme de izolare sau de tratament specific, de la caz la caz.
  • Tot cu „zero cazuri” figurează și județul Harghita „Am avut noroc, dar am și luat măsuri din timp!”, este răspunsul autorităților locale.
  • Opacitatea privind situația reală din anumite zone nu este întâmplătoare. Lipsa de transparență a devenit literă de lege începând de săptămâna trecută. Grupul de Comunicare Strategică a decis ca numărul de cazuri pozitive să nu mai fie raportat pe județe, pe motiv că ar crea stigmatizare. Pe 21 martie, la ultimele raportări oficiale, erau mai multe județe care anunțau zero cazuri, însă conform verificărilor făcute de Recorder la autoritățile locale, au mai rămas între timp doar două care reclamă statistici curate: Harghita și Sibiul.

Dacă mâine se închid toate județele, ca măsura de luptă împotriva pandemiei, locuitorii județului Sibiu ar trebui să stea liniștiți. Asta dacă e să se ia după rapoartele oficiale. În zona lor nu a fost confirmat niciun caz de coronavirus.

Până la publicarea acestui articol, în județ erau 3.674 persoane în izolare, 159 în carantină și 0 cazuri pozitive. În toate județele vecine, se înregistrează cazuri de COVID.

Am încercat să vedem cum stau lucrurile la firul ierbii, adică la nivelul cadrelor medicale din județ, care cunosc cel mai bine situația. Cristiana Oprita, medic la Urgențe în Spitalul Militar din Sibiu, ne-a spus tranșant: Dacă cineva își imaginează că aceste județe nu au cazuri, e un idiot! Realitatea este că nu sunt testate toate cazurile suspecte, nu avem voie să testăm. Sunt teste puține și rezultatele automat nu sunt făcute publice. Cu siguranță nu sunt zero cazuri. Așa ceva nu este posibil”.

Cristiana Oprita a scris recent pe Facebook că au existat cazuri suspecte de COVID în județ, motiv pentru care se află acum într-un conflict cu conducerea spitalului unde lucrează. Medicul e convins că statisticile nu arată realitatea. 

„Pe data de 13 martie, eu am avut un caz, un pacient de 61 de ani, care a venit și a spus că este contact cu cineva COVID pozitiv, că a luat contact cu cei din străinătate, din Italia, că lucra la o firmă de transport internațional. Avea și simptome, tușea, avea febră etc. Eu am sunat la DSP și la 112, să vină să testeze. Și la DSP mi-a răspuns o doamnă care mi-a spus «Dar de unde știm noi că nu minte?!». Am fost uimită, asta a fost reacția ei. I-am dat omului să semneze pe propria răspundere că e adevărat. În final, mi-au spus: «Lasă-ne să ne gândim, că nu știm ce să facem cu el!». Și până la urmă a plecat acasă pacientul, mi-au zis să plece acasă”.

Institutul Național de Sănătate Publică a modificat astăzi, 27 martie 2020, criteriile de testare pentru suspecții de infectare cu coronavirus. Unul dintre criteriile nou introduse este că pot fi testate toate cazurile de pneumonie, indiferent de vârstă.

“Am restanțe la teste chiar și de șapte zile”

Un alt medic, de la Spitalul Județean Sibiu, ne-a povestit, sub anonimat, că și la unitatea lor medicală există în prezent cazuri suspecte care așteaptă de multe zile să fie lămurite.

„Cifra asta de zero nu e în niciun caz reală. Lucrurile sunt fals pozitive pentru noi, ca județ. Nu avem niciun caz pentru că nu suntem în timp real cu rezultatele testelor. Noi, de la Sibiu, trimitem la Cluj și am restanțe la teste chiar și de șapte zile! Rezultatele vin foarte greu, așa că nu știu dacă pacienții mei au COVID sau nu. Dar noi am tot suspectat și sunt încă oameni care, conform protocolului, sunt reținuți în spital 14 zile, până află dacă sunt sau nu pozitivi. Din nefericire, laboratoarele nu se mișcă suficient de repede, sunt puțini oameni acolo și nu sunt în timp real”.

Medicul a mai spus că întârzierea și raportarea defectuoasă poate crea probleme pentru pacienții care au COVID dar suferă și de alte afecțiuni.

„Trebuie să știi cum tratezi și unde e important să poți tranșa din timp un diagnostic, iar întârzierea nu ajută. Noi ne dorim să cunoaștem cazurile, ca să știm ce să facem, să le tratăm, să le izolăm în secțiile noastre. Problema e că în cazul în care nu știi dacă are COVID, nu ajung cazurile în secțiile de infecțioase. Cazuri care par banale ajung în secții de cu totul alt profil, iar medicul de acolo nu se gândește să-și ia măsurile complete de protecție și atunci boala evoluează nestingherită”.

Autoritățile sunt bucuroase să raporteze: „Am avut noroc!”

Ion Proca, prefectul PNL de Harghita (în centru)

Cât timp medicii lucrează „în orb”, autoritățile responsabile se întrec să confirme că nu există cazuri oficiale la ele în curte.

Gabriel Budescu, șeful DSP Sibiu, a confirmat ieri că nu se înregistrează niciun caz pozitiv în județ, fără să ridice în niciun fel problema testării defectuoase sau întârziate: „Da, până acum nu avem niciun caz. Avem câteva persoane testate, dar pentru că nu au venit rezultatele testelor, putem spune că avem zero cazuri. Nu am ce să vă mai spun, contactați grupul de comunicare de la nivel județean”.

Prefectul județului Sibiu pune însă rezultatul miraculos al statisticii cu „zero cazuri” pe seama „măsurilor luate”.

„Deocamdată nu avem niciun caz, e adevărat. Cred că ne-am făcut datoria, împreună cu instituțiile abilitate pentru acest mare necaz al omenirii. S-au luat măsuri din timp. În curând vom avea și noi două aparate PCR de testare și atunci probabil că vom intra în normal, așa cum sperăm cu toții”, a declarat Mircea Crețu, prefectul județului.

Și în județul Harghita, altă zonă cu „zero cazuri”, prefectul pune statistica pe seama „măsurilor luate”. „O explicație miraculoasă nu am. Dar noi suntem cu siguranță foarte bine mobilizați și se pare că până acum și norocoși. Cam 30-35 de suspiciuni am avut, nu am avut peste o sută de cazuri. Negative toate. Mai sunt în lucru la Cluj teste de la noi…”, a spus prefectul Ion Proca.

Harghita a apărut totuși pe „harta coronavirusului” săptămâna aceasta după ce cadrele medicale de la Spitalul Municipal Toplița au postat pe Facebook că li s-au dat, pe post de protecție împotriva noului virus, suluri de hârtie igienică și elastice din plastic. Au fost sfătuiți de conducerea spitalului să-și confecționeze din ele măști de protecție. 

Medicii de la spitalul din Toplița susțin că li s-a recomandat să-și confecționeze singuri măști anti-COVID-19. FOTO: Libertatea
SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.