00:59 Chiriac – respinsă, Voineag – la baraj
06:12 Parteneriat strategic România-Ucraina
10:23 Nicușor Dan: „Chiar suntem în siguranță”
12:10 Iran: ayatollahii jură răzbunare
14:01 PSD și bugetul: „Un fleac, îl ciuruim!”
15:02 Derapaj xenofob în Parlament
16:04 Reputația „nereperată” a Nordis
Fostul episcop ortodox al Hușilor Cornel Onilă se află la închisoare pentru peste 100 de violuri asupra unor elevi de seminar. Procuroarea care l-a cercetat inițial nu are să-și facă vreun reproș în legătură cu felul în care a instrumentat cauza.
Iată doar unul dintre motivele pentru care e de presupus că secția de procurori a Consiliului Magistraturii a respins astăzi numirea Cristinei Chiriac în funcția de procuror general al României.
Votul a fost categoric – cinci la unu. E aproape sigur că singurul vot în favoarea magistratei din Iași a venit din partea celui care a și propus-o: ministrul justiției, Radu Marinescu.
Ziua începuse, de altfel, cum nu se poate mai prost pentru Cristina Chiriac: ea a fost întâmpinată la sediul CSM de protestatari care scandau „Chiriac cu trei dosare și cu probe la sertare”: DNA Iași, instituția condusă de ea, a trimis anul trecut în judecată doar trei rechizitorii.
Cât despre abuzurile sexuale ale fostului episcop, procuroarea ieșeană e acuzată că a ținut la sertar probe video care surprindeau astfel de fapte și că nu a trimis cauza parchetului care era în măsură să o soluționeze.
Dosarul a fost, în cele din urmă, redeschis grație unor anchete ale jurnaliștilor de la site-ul „Să fie lumină”.
Ușor nu i-a fost nici lui Marius Voineag: șeful în exercițiu al DNA s-ar mulțumi cu funcția de adjunct al viitorului procuror general.
Nici el nu a primit aprobarea CSM. În cazul său, votul a fost de trei la trei.
Vârf de lance al unei instituții în care presiunile din partea unor oameni foarte bogați și foarte influenți sunt în fișa postului, Voineag a calificat drept „o amenințare reală” ceea ce numește „presiunea mediatică”.
Mai mulți subordonați s-au plâns în documentarul Recorder „Justiție capturată” că procurorul-șef i-a înlăturat din anumite dosare, cu scopul presupus de a tărăgăna anchetele.
El a cerut, de asemenea, ca toate solicitările de emitere a unor mandate de interceptare sau de supraveghere să-i fie transmise înainte ca instanțele să fie sesizate.
Întrebat dacă va aplica același tip de control și la Parchetul General, Voineag nu a dat un răspuns clar, dar și-a justificat decizia luată la DNA prin nevoia de claritate – ar fi vrut să își formeze astfel o imagine completă asupra activității colegilor.
În cazul unui aviz negativ, legea spune că se reia interviul de la Ministerul Justiției, după care ministrul poate trimite propunerea direct președintelui, fără să mai ceară aprobarea CSM.
În cazul balotajului se poate întâmpla același lucru, dacă rezultatul se păstrează timp de treizeci de zile.
Ultimul cuvânt în numirea șefilor la marile parchete îi aparține lui Nicușor Dan.
Parteneriat strategic
Parteneriat strategic între România și Ucraina: înțelegerea care instituie cel mai înalt nivel de colaborare dintre două state a fost semnată azi, la Cotroceni.
Președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au convenit, între altele, că Bucureștiul și Kievul vor începe producția de drone în România.
Aceasta e cea de-a doua vizită oficială a președintelui Ucrainei în România, după cea din 2023.
Nicușor Dan a recunoscut existența unui sentiment de neîncredere reciprocă în relațiile de pînă acum.
Ca să semnaleze un nou început, cei doi președinți au luat în discuție o temă foarte sensibilă: drepturile minorității române din Ucraina.
Au convenit ca școlile românești din țara vecină să nu se închidă ca urmare a reformei educației puse în practică de oficialitățile din Kiev.
Pentru că în ultimii patru ani infrastructura energetică a Ucrainei a fost ținta atacurilor furibunde ale Rusiei, Bucureștiul și Kievul au convenit ca până la finalul anului să pună în funcțiune două linii de înaltă tensiune care să lege cele două țări.
Pe același model, România este conectată cu Republica Moldova. Cooperarea se va extinde și în privința exploatării gazelor naturale.
Ayathollahii jură răzbunare
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, anunță că regimul de la Teheran va continua să blocheze tranzitul vaselor prin strâmtoarea Ormuz: petrolierele și navele comerciale evită deja această cale crucială de transport al petrolului produs în Golful Persic.
Într-un mesaj citit de un prezentator al televiziunii de stat, Mojtaba Khamenei a adăugat că îi va răzbuna pe cei uciși în războiul pornit acum aproape două săptămâni de către Statele Unite și Israel.
Printre primii lideri iranieni lichidați se numără, de altfel, tatăl său, fostul lider suprem Ali Khamenei.
Mojtaba nu a fost văzut în public din ziua primelor atacuri și se relatează că el însuși ar fi fost grav rănit.
Iranul a lansat astăzi un nou val de atacuri asupra infrastructurii petroliere din Golf și a provocat o nouă creștere a prețului petrolului pe piețele financiare: barilul de țiței brut costă din nou peste 100 de dolari, în ciuda mobilizării rezervelor strategice şi a unei intervenţii fără precedent a marilor puteri pe piaţă.
Spre deosebire de retorica triumfalistă a lui Donald Trump, secretarul energiei, Chris Wright, a recunoscut că armata americană „nu e pregătită” în acest moment să escorteze petrolierele prin strâmtoarea Ormuz.
Continuă, între timp, ofensiva israeliană împotriva Libanului, cu zeci de morţi şi cu o medie de 100.000 de noi persoane strămutate în fiecare zi.
Israelul afirmă că vrea să distrugă bazele gherilei Hezbollah, care e susținută de regimul ayatollahilor din Teheran.
În capitala Iranului, atacurile americane au avut drept ținte punctele de control ale miliției Basij, formată din voluntari și cunoscută pentru reprimarea dură a protestelor antiguvernamentale.
