Cum a evoluat mortalitatea în luna aprilie: cifrele care demontează teoria „ar fi murit oricum”

7446

Recorder a obținut statistica oficială a numărului total de morți (indiferent de cauză) înregistrat în luna aprilie în mai multe județe din țară. Datele arată cum a evoluat mortalitatea în România în perioada de vârf a epidemiei de coronavirus.

Institutul Național de Statistică n-a mai publicat date despre mortalitate din luna ianuarie, așa că am căutat aceste informații la direcțiile județene de evidență a persoanelor, care centralizează numărul actelor de deces înregistrate în fiecare lună.

Am reușit să colectăm datele din opt județe: patru județe care au fost printre cele mai afectate de epidemie (Suceava, Arad, Hunedoara, Mureș) și patru județe în care epidemia a avut un impact redus (Dolj, Giurgiu, Buzău, Harghita).

Întrucât fiecare perioadă a anului are un specific în ceea ce privește mortalitatea (în lunile de iarnă se moare mai mult decât în lunile de primăvară/vară), am comparat numărul deceselor din aprilie 2020 cu numărul deceselor din aceeași lună a ultimilor patru ani.

Graficele rezultate din această comparație demontează conspirațiile care spun că epidemia este o manipulare și că, de fapt, cei care sunt declarați ca morți de COVID mor din cauza afecțiunilor preexistente. Afirmația „acei oameni ar fi murit oricum” nu stă în picioare în fața statisticilor. Numărul total al morților din județul Suceava, în luna aprilie 2020, este cu peste 30% mai mare decât media ultimilor patru ani, adică „cei care mor oricum” în fiecare aprilie.

Creșteri considerabile s-au înregistrat și în Arad, Hunedoara și Mureș.


Și în timp ce în aceste județe s-a înregistrat cea mai mare mortalitate din luna aprilie a ultimilor cinci ani, în județele foarte puțin afectate de COVID numărul deceselor respectă media anilor anteriori.

La Buzău e chiar cea mai mică mortalitate din luna aprilie în ultimii patru ani. O explicație poate fi aceea că în această perioadă de izolare s-a murit mult mai puțin în accidente rutiere.

Datele din aceste grafice sunt cifre oficiale obținute de la instituții ale statului român, dar fluctuațiile lor nu sunt neapărat niște verdicte. Dacă în Suceava s-au înregistrat, în aprilie, cu peste 200 de decese mai mult decât media perioadei, iar cifra celor morți oficial de COVID în același interval este 108, asta nu înseamnă neapărat că diferența dintre cele două numere reprezintă morți de COVID care nu apar în comunicatele oficiale. Într-o anumită marjă, statisticile fluctuează de la un an la altul, așa că diferența poate fi o fluctuație, cum la fel de bine poate fi și un număr mai mare de morți de COVID decât cel cunoscut oficial.

Aceste date au, în primul rând, menirea de a ne arăta o imagine de ansamblu, care va deveni și mai clară odată ce vom avea informații oficiale despre evoluția mortalității în toate județele țării. Ele sunt centralizate de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, din cadrul Ministerului de Interne, dar reprezentanții instituției ne-au transmis că, deocamdată, nu au reușit să colecteze datele valabile pentru toată țara. Recorder va prezenta aceste date atunci când vor deveni disponibile.

Mortalitatea din luna aprilie pentru întregul teritoriu al României va arăta, practic, impactul real pe care epidemia l-a avut asupra țării noastre. Ținând cont că, din datele obținute de Recorder, în cele mai afectate județe din țară s-au înregistrat creșteri ale mortalității de maximum 20-30%, România pare, totuși, departe de situația înregistrată în țări precum Belgia, Italia sau Marea Britanie, unde mortalitatea a crescut cu până la 90%, sugerând un impact mult mai mare al epidemiei decât cel prezentat în datele oficiale. Statisticile sunt și mai dramatice atunci când sunt concentrate pe regiuni: creștere de 463% a mortalității în regiunea Bergamo (Italia) și de 600% în orașul New York.

Comentarii ()