Deasupra tuturor. Cât costă zborurile pe care președintele le ține secrete

Nu mai e vreun secret că președintelui Klaus Iohannis îi plac călătoriile cu avioane de lux. Secretul pe care Președinția insistă să îl păstreze e altul: cât plătește, în detaliu, pentru această plăcere prezidențială. 

În luna mai, publicam pe Recorder o demonstrație: la începutul primului său mandat, Klaus Iohannis zbura cu TAROM, iar Administrația Prezidențială își asuma la vedere cheltuielile, până la virgulă. Așa ne închipuiam acum nouă ani că arată România normală. Dar, undeva, acest film s-a rupt. Acum suntem în filmul în care președintele nu se mai poate deplasa nici măcar de la Constanța la Sibiu fără un avion de lux plătit din bani publici. Așa a ajuns, în prima jumătate a acestui an, la cinci tipuri de avioane diferite, din game de top, închiriate în cinci luni. 

Am vrut să vedem în ce măsură închirierea unui business jet și, pe deasupra, secretizarea costurilor de călătorie mai sunt pe undeva o obișnuință. Așa că am făcut un test, cerând aceste informații mai multor instituții prezidențiale din țări europene reprezentate simultan la același eveniment. Concluzia nu e tocmai surprinzătoare: România se dovedește singura țară din Uniunea Europeană în care președintele merge cu avioane private ca apoi să secretizeze costurile.  

Așa că am mers mai departe încercând să găsim răspunsuri la trei întrebări esențiale: Cât costă un astfel de zbor? De când au intrat avioanele private în normalitatea prezidențială? Și cine a decis că toate acestea devin brusc secrete?  

Foto: Agerpres/Silviu Matei


Dacă și tu susții desecretizarea costurilor călătoriilor lui Klaus Iohannis, intră pe www.recorder.ro/transparenta și scrie-i un mesaj președintelui!

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
Materialele Recorder n-ar fi posibile fără susținerea donatorilor. În această perioadă puteți redirecționa 3,5% din impozitul pe venit către Recorder. Durează mai puțin de un minut.
Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la