La Gura Humorului s-a desfăşurat Olimpiada Poştaşilor. Sibiul – primul loc în clasamentul pe medalii

COMPETIŢIE. „Marşul Factorilor Poştali”, ediţia 2016, şi-a stabilit medaliaţii. La bărbaţi, cel mai rapid poştaş s-a dovedit reprezentantul judeţului Suceava, în timp ce în proba femeilor s-a impus o băcăuancă. Judeţul cu cei mai mulţi poştaşi pe podium este Sibiul. Faza naţională a competiţiei care îi aduce la start pe cei mai rapizi poştaşi din ţară s-a desfăşurat, anul acesta, la Gura Humorului, pe o vreme răcoroasă, care le-a convenit alergătorilor. Bărbaţii s-au întrecut pe o distanţă de şapte kilometri, în timp ce femeile au alergat trei kilometri.

Proba masculină a fost câştigată de suceveanul Victor Romaşcanu (medalie de aur), urmat îndeaproape de vâlceanul Vasile Costescu (argint) şi sibianul Tiberiu Crăciun (bronz). La femei, cea mai rapidă poştăriţă s-a dovedit băcăuanca Felicia Moisă (medaliată cu aur), locurile doi şi trei fiind ocupate de Mioara Păcăoaru (argint) din Harghita şi Maria Szatz (bronz) din Sibiu. Astfel, Sibiul a reuşit să obţină cele mai multe medalii, locuitorii de pe raza acestui judeţ bucurându-se de poştaşi rapizi şi fermi, care distribuie pensiile şi corespondenţa într-un ritm susţinut. Medaliile de aur au fost răsplătite cu 500 de lei, iar ceilalţi laureaţi au primit diplome şi materiale promoţionale. La competiţie a asistat şi Alexandru Petrescu, şeful Companiei Naţionale Poşta Română, care a încurajat asistenţa să nu se lase descurajată de ploaie: “Soarele există chiar dacă nu-l vedem. Să fim plouați doar fizic și niciodată în suflet. Este un examen și o fază națională a Marșului Factorilor Poștali, dar și o fază națională în redresarea Companiei Poșta Română. După cum știți, avem în față un examen de maturitate pentru compania noastră și doar împreună îl putem trece în următoarele 5- 6 luni. Vă doresc succes și să ne vedem la linia de sosire”.
Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la