Mic tratat de corupție generalizată: cum să prăbușești un pod proaspăt consolidat

În urmă cu trei săptămâni, un pod din localitatea nemțeană Luțca s-a prăbușit după numai șapte luni de la inaugurare, deși fusese consolidat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), cu o investiție de aproape două milioane de euro.

Știrea a făcut înconjurul țării. Televiziunile au transmis de la fața locului, iar autoritățile au promis anchete peste anchete. Apoi s-a lăsat liniștea. În albia Siretului a rămas un morman uriaș de moloz, ca o emblemă a programelor de dezvoltare în care Guvernul României a investit și continuă să investească zeci de miliarde de euro.

Cazul podului de la Luțca sintetizează perfect modul de funcționare al acestei uriașe afaceri: baroni locali care primesc fonduri de la centru, firme de partid care câștigă toate contractele și lucrări făcute de mântuială, care cedează la scurt timp după inaugurare.

În județul Neamț, rețeta a fost șlefuită până la granițele absurdului: politizarea investițiilor de infrastructură a devenit atât de sufocantă încât nu doar firmele de construcții sunt alese preferențial, ci chiar și inginerii care coordonează lucrările trebuie să aibă carnet de partid.

Vă prezentăm o poveste incredibilă despre corupție, slugărnicie și incompetență. Povestea din spatele unui morman de moloz.

Material realizat cu contribuția jurnaliștilor de la televiziunea locală Roman TV.
În procesul de documentare am folosit informații de pe platforma www.termene.ro.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
Materialele Recorder n-ar fi posibile fără susținerea donatorilor. În această perioadă puteți redirecționa 3,5% din impozitul pe venit către Recorder. Durează mai puțin de un minut.
Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la