Romania Grand Casino. Lungul drum al jucătorului spre autoexcludere

UPDATE. La o zi după publicarea materialului „Romania Grand Casino. Lungul drum al jucătorului spre autoexcludere”, a sosit din partea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și răspunsul la o solicitare formulată încă din luna ianuarie în baza Legii 544/2001. ONJN susține că în anul 2024 au fost depuse 16.000 de cereri de autoexcludere, iar în prezent 18.000 de persoane figurează ca autoexcluse. Fără a intra în detalii, ONJN menționează și că a aplicat sancțiuni în valoarea totală de 600.000 de lei pentru „nerespectarea obligațiilor privind interzicerea accesului persoanelor autoexcluse”.

Fenomenul jocurilor de noroc a atins cote îngrijorătoare în România, iar efectele sunt devastatoare.

Recorder a stat de vorbă cu numeroase persoane care se confruntă cu dependența de jocuri de noroc, pentru a înțelege dimensiunile acestui flagel și care ar trebui să fie rolul statului în protejarea cetățenilor.

Cu scopul declarat de a-i proteja pe dependenți, în ultimii trei ani mai multe legi au fost adoptate de Parlament. Așa a apărut posibilitatea „autoexcluderii”: un mecanism care să le permită jucătorilor să își blocheze în baza codului numeric personal accesul în cazinouri sau pe site-urile cu jocuri de noroc.

În lipsa unui sistem centralizat, cu date actualizate în timp real, cazinourile, casele de pariuri sportive sau operatorii de păcănele și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc își pasează responsabilitatea.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
Materialele Recorder n-ar fi posibile fără susținerea donatorilor. În această perioadă puteți redirecționa 3,5% din impozitul pe venit către Recorder. Durează mai puțin de un minut.
Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la