Șase ani de Recorder. Raport în fața cititorilor

Proiectul Recorder a împlinit, vara aceasta, șase ani de la lansare. Iar această aniversare ne prinde într-un moment în care simțim că nu mai e de ajuns să ne mândrim cu independență editorială și supraviețuire fără compromisuri financiare. Pentru noi, acest mod de funcționare s-a transformat, treptat, din aspirație în normalitate. Iar acum considerăm că e momentul ca, pe lângă securizarea acestei normalități, să ne fixăm și noi aspirații.

Credem, mai mult ca oricând, că Recorder trebuie și poate să se transforme dintr-un start-up care se adaptează din mers și în care toți fac de toate, într-o organizație cu roluri, reguli și principii bine definite, cu o viziune pe termen lung. În acest fel, Recorder le va putea supraviețui peste ani atât celor care l-au creat, cât și celor care vor încerca să-l dărâme.

În anul care s-a scurs de la ultimul raport am început să facem pași către acest obiectiv, la care știm că nu vom putea ajunge repede și ușor. Ne vom baza însă pe susținerea voastră și o să vă ținem periodic la curent cu toate schimbările importante. Dincolo de obișnuitul raport financiar, acesta este și principalul scop al acestui text, așa că să le luăm pe rând.

Ce schimbări au intervenit în organizarea proiectului

Așa cum am anunțat în raportul precedent, am decis că viitorul acestui proiect jurnalistic este într-o formă de organizare non-profit, motiv pentru care Asociația Recorder Community a preluat treptat toate operațiunile de la firma pe care am înființat Recorder în urmă cu șase ani (Harfa Online Publishing). Singurul activ pe care nu reușisem să-l mutăm încă din proprietatea firmei în cea a asociației era marca Recorder. Pentru a găsi cea mai bună soluție, am decis să ne consultăm cu avocați specializați în activitatea ONG-urilor.

În final, am decis că cea mai bună variantă este să păstrăm în continuare marca în proprietatea firmei, iar principalul argument a fost acela de a nu vulnerabiliza proiectul. Concret, avocații și specialiștii cu care ne-am consultat ne-au explicat că o asociație este mai vulnerabilă decât o firmă în fața unei puteri politice potențial abuzive. Asta pentru că în timp ce o firmă este proprietatea unor acționari, garantată prin Constituție, o asociație poate fi desființată prin hotărâre judecătorească în baza unor criterii discutabile și subiective. Inițiativele Parlamentului de la începutul acestui an ne-au confirmat că vremurile în care s-ar putea întâmpla astfel de lucruri nu sunt deloc improbabile.

În virtutea acestei decizii de a păstra marca Recorder în proprietatea firmei, am luat câteva măsuri menite să facă situația cât mai clară și să elimine orice speculație:

– Firma Harfa Online Publishing a cesionat marca Recorder, pe o perioadă de zece ani, către Asociația Recorder Community, în schimbul unei redevențe lunare de 1.190 de euro. Plătirea unei redevențe într-o astfel de situație este o obligație legală, iar suma a fost stabilită de un evaluator autorizat.

– Cei 14.280 de euro care vor intra anual în conturile Harfa Online Publishing din această redevență vor fi folosiți în activități conexe redacției. Banii nu pot fi încasați ca dividende de către acționari, deoarece în actul constitutiv al firmei există o clauză care împiedică acest lucru. Este o modalitate prin care ne-am dorit să întărim ideea că niciun ban generat de proiectul Recorder nu poate fi transformat în profit pentru folosul unui acționar.

– Tot în ultimul an, firma Harfa Online Publishing, care deține marca Recorder, a suferit câteva modificări în structura acționariatului, pe care ni se pare important să le comunicăm și aici. Trei dintre cei patru fondatori ai proiectului sunt în continuare în firmă, însă unul dintre ei a renunțat la o parte din procente întrucât și-a redus implicarea. Totodată, a intrat în firmă un al patrulea acționar, este vorba despre unul dintre cei mai vechi jurnaliști din redacție. Urmare a acestor schimbări, acționariatul firmei care deține brandul arată așa: Cristian Delcea (33%), Mihai Voinea (33%), Răzvan Ionescu (31,5%), Alex Nedea (2,5%). Prezența ca acționar în firma care deține brandul nu implică niciun fel de putere de decizie în cadrul proiectului Recorder.

– Au apărut, de asemenea, modificări și în ceea ce privește Asociația Recorder Community, cea care derulează toate operațiunile proiectului jurnalistic. Întrucât este implicat în alte proiecte jurnalistice care nu au legătură cu Recorder, Răzvan Ionescu a renunțat la poziția de publisher și s-a retras din calitatea de membru al asociației, iar locul său a fost luat de un om din redacție. În acest moment, Consiliul Director al Asociația Recorder Community este format din trei membri: Cristian Delcea, Alina Păduraru și Mihai Voinea.

Care au fost sursele noastre de finanțare în 2022

Mai jos sunt două tabele care arată veniturile și cheltuielile Asociației Recorder Community în anul precedent. Sub aceste tabele, găsiți și un link care duce către bilanțul contabil.

Anul 2022 a fost unul în care am generat suficiente venituri ca să susținem redacția și ca să creștem fondul de reziliență care ne garantează siguranța financiară și, implicit, independența editorială. Așa cum am spus și în raportul de anul trecut, filosofia noastră este aceea de a funcționa cu bugetul pe un an în avans.

Finanțarea Recorder este asigurată exclusiv din surse curate și transparente, cea mai mare parte fiind generată direct prin donațiile publicului (contribuții directe și formularul 230).

VEZI BILANȚUL CONTABIL AL ASOCIAȚIEI RECORDER COMMUNITY PE ANUL PRECEDENT

Ce vom face mai departe

Așa cum am spus și la începutul acestui raport, credem că Recorder se află într-un moment în care trebuie să facă trecerea către un nivel superior de organizare și să devină o comunitate de jurnaliști cu viziune și strategie pe termen lung. Enumerăm doar câteva dintre obiectivele pe care ni le-am fixat în acest proces: creșterea numărului de oameni din zona extraeditorială (pentru ca jurnaliștii să se poată concentra doar pe jurnalism), mărirea echipei editoriale cu jurnaliști din noua generație, menținerea nivelului de calitate al investigațiilor și documentarelor pe care le publicăm, extinderea conținutului în zona de news, publicarea pe site a unui set de reguli și principii adaptate muncii noastre și acceptate de toți jurnaliștii din redacție. 

Ne dorim ca, la începutul lui 2024, să prezentăm public o strategie a proiectului Recorder pentru următorii ani. Tot atunci vom publica și raportul pentru 2023, întrucât am decis ca rapoartele noastre periodice să fie publicate pe viitor în primul trimestru al anului în loc de perioada iulie-august, cum am făcut-o până acum.

În ceea ce privește extinderea conținutului Recorder și în zona de news, am lansat recent două produse editoriale prin care oferim rezumate zilnice și săptămânale ale celor mai importante știri. Am luat această decizie întrucât tot mai mulți oameni ne-au transmis că nu mai știu de unde să-și ia informațiile relevante într-o formă cât mai eficientă, dar și pentru că numărul surselor de informare credibile și echidistante este din ce în ce mai mic în România.

În ultimele luni am testat un podcast zilnic numit Știrile Zilei, care a fost foarte apreciat de publicul nostru și cu care vom reveni din septembrie într-o variantă îmbunătățită. De asemenea, am lansat un newsleter săptămânal care a adunat deja peste 11.500 de abonați. Te poți alătura aici.

Ce-am făcut în ultimul an

Ne-am concentrat în primul rând pe investigații, încercând să alegem cele mai relevante subiecte din numărul uriaș de ponturi care au venit către noi. Am publicat materiale despre relația financiară nocivă dintre presă și partide, despre corupția din vămile României, despre abuzuri sexuale, despre tunuri imobiliare, despre secretizarea călătoriilor prezidențiale, despre problemele din Poliția Română și despre abuzurile serviciului secret al Ministerului de Interne (DGPI)

Am continuat să explicăm temele importante din societate în cadrul podcastului On the Record și am derulat o campanie despre importanța avertizorilor de integritate.

Am încercat, de câte ori a fost posibil, să ne întâlnim cu publicul nostru și să răspundem la orice întrebare despre activitatea Recorder. Am fost și premiați, la mai multe categorii, în cadrul Galei Superscrieri. Este al treilea an consecutiv în care câștigăm premiul Superscrierea Anului, de această dată pentru materialul „Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid”.

Însă, fără îndoială, cea mai importantă formă de recunoaștere din acest ultim an a venit dinspre tânăra generație. De la elevii de liceu și de școală generală care au dorit să ne viziteze redacția și să ne pună întrebări, până la copiii și adolescenții care au solicitat prezența jurnaliștilor Recorder la festivaluri sau tabere de vară pentru tineri. Și au contat, desigur, și miile de mesaje primite de la oameni de toate vârstele, care ne-au încurajat, ne-au criticat sau ne-au trimis informații și ponturi pentru viitoare investigații.

Vă mulțumim tuturor și vă asigurăm că încrederea și susținerea voastră reprezintă cel mai important capital al acestui proiect.

P.S. Am pregătit și un material video despre ultimul an Recorder. Îl puteți vedea mai jos.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.