01:06 Bravul cetățean sârb V. Ponta
06:28 Ciolacu: „Retrage-te!”
07:51 Nicușor Dan: „Nu am negociat cu USR”
10:21 Două dezbateri la Cotroceni
11:20 Teatru absurd cu taxe vamale: prima pauză
13:43 Derapaj al denunțătorului lui Coldea
14:51 După 21 de ani
15:30 Regatul Unit: român acuzat de spionaj
Anul e 2014, iar scandalul pornește dintr-o barcă pneumatică: flancați de pompieri care trag de barca respectivă, patru demnitari în funcție inspectează un sat inundat din Teleorman. Iar premierul de la acea vreme, tânăra speranță social-democrată Victor Ponta, i se adresează ministrei mediului cu duiosul apelativ „fă”.
După mai bine de un deceniu, scandalul reizbucnește: fostul premier PSD a lăsat între timp social-democrația pentru așa-zisul „suveranism”. E binișor cotat în sondajele pentru prezidențiale, la care candidează sub sloganul de inspirație trumpistă „România pe primul loc”.
Și povestește – în gura mare – că inundațiile din 2014 l-au ajutat să devină cetățean al Serbiei. A făcut-o într-o discuție cu Robert Turcescu și Dan Andronic.
Inundarea (controlată, din câte spune Victor Ponta ) a satelor românești de pe Clisura Dunării a afectat mai bine de o mie 500 de hectare de culturi agricole, păşuni şi pădure și mai multe localități – Bechet, Piscu Vechi, Desa şi Cetate (satul unde are un conac Mircea Dinescu).
Într-o postare pe Facebook, Victor Ponta pretinde încă o dată că ar fi victima „rețelei Soros” și că nu ar fi pus în pericol viața vreunui cetățean român în urmă cu 11 ani. El susține că pagubele materiale ar fi fost minime și că statul ar fi plătit imediat despăgubiri celor afectați.
Printre ei se numără, după cum spuneam, Mircea Dinescu: acesta a declarat la Știrile Zilei că nu a încasat despăgubiri în urma inundațiilor din 2014.
Cât despre pagubele „minime” invocate de Victor Ponta, mai bine de 10.000 mii de hectare de teren au fost inundate numai în Dolj între 17 mai și 1 iunie 2014.
Așa arată un raport făcut atunci de serviciul pentru situații de urgență.
Ciolacu: „Retrage-te!”
Fost coleg de partid cu Victor Ponta, premier în exercițiu și președinte al PSD, Marcel Ciolacu îi cere acum candidatului să se retragă din cursa pentru Cotroceni.
El îi reproșează faptul că a ascuns decizia de a inunda satele românești.
Îndemnul vine însă abia în urma primelor reacții publice și după ce, mai spre dimineață, Marcel Ciolacu găsise înțelegere pentru Victor Ponta: „Ca prim-ministru”, a reflectat el, „câteodată iei decizii greu de explicat”.
Dacă premierul chiar crede ceea ce spune, e ușor să o dovedească: Nicușor Dan, și el candidat la Cotroceni, i-a cerut lui Marcel Ciolacu să desecretizeze și să facă publice toate documentele care au stat la baza deciziilor luate în urma inundațiilor din 2014.
Primarul Bucureștiului a calificat comportamentul fostului premier drept „halucinant”.
Două dezbateri
Primii cinci candidați din sondajele de opinie făcute până acum au confirmat că vor fi prezenți pe 28 aprilie la o dezbatere organizată la Palatul Cotroceni.
Digi24 e postul de televiziune care o va organiza și transmite.
George Simion, Victor Ponta, Nicușor Dan, Crin Antonescu și Elena Lasconi au confirmat prezența. O a doua dezbatere ar urma să aibă loc o zi mai târziu, tot la sediul Președinției, și să fie transmisă de TVR.
Dintre cei înscriși în cursă, datele din prezent arată că vor fi de față Nicușor Dan, Daniel Funeriu, Cristian Terheș, Sebastian Popescu, Silviu Predoiu și John Ion Banu.
Ideea organizării acestor dezbateri publice a fost lansată de președintele interimar, Ilie Bolojan.
De peste un deceniu încoace, de la finala Ponta-Iohannis, candidații la Președinție nu s-au mai confruntat în acest fel.
Teatru absurd cu taxe vamale: prima pauză
Uniunea Europeană amână cu trei luni aplicarea taxelor vamale instituite asupra importurilor din Statele Unite.
Donald Trump a anunțat aseară, la rândul său, că suspendă aplicarea tarifelor suplimentare care depășesc nivelul taxei de bază de 10% percepute în cazul produselor din țări străine.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că statele membre vor să dea o șansă negocierilor, dar că, dacă ele nu dau rezultate satisfăcătoare, contramăsurile vor intra în vigoare.
Statele Unite au impus luna trecută, într-o primă etapă, taxe de 25% asupra importurilor de oțel, aluminiu, mașini și componente auto, indiferent de țara de origine.
Acestea sunt taxele față de care Uniunea a adoptat ieri contramăsuri și care vor fi acum suspendate.
Totuși, Trump a impus într-o a doua etapă taxe suplimentare care au ridicat nivelul aplicat în cazul Europei la 20%.
Ce urmează?
După o săptămînă de turbulențe și de pierderi imense pe bursele internaționale, Donald Trump continuă însă războiul comercial împotriva Chinei – ba, mai mult, a ridicat nivelul tarifelor la 125%.
El a spus că „încă nu s-a încheiat nimic”, dar că până și Beijingul ar fi dispus să cadă la pace cu administrația Trump.
Momentul presupusei înțelegeri pare destul de îndepărtat, totuși. Dacă Beijingul îl crede pe cuvânt pe Donald Trump că scopul conflictului este să întărească industria americană, statul asiatic ar putea decide că, oricum, nu e nimic de negociat.
Iar modelul său economic – exporturi masive și o piață internă controlată foarte strict – e improbabil să se schimbe în viitorul apropiat.
Dacă ambele puteri abandonează cooperarea economică în locul protecționismului, viitorul se anunță, într-adevăr, foarte diferit și plin de pericole.
Ultima săptămână, cu alte cuvinte, nu va fi fost decât încălzirea.
