01:02 Posibilă retragere americană
06:13 Bursele, din nou temătoare
07:45 „Salvatorul Belgradului”, fără regrete
10:33 Contrazis de foștii colegi
12:57 Mita în spitale, boală grea
13:39 Drepturi fundamentale privatizate
14:27 New York: accident mortal de elicopter
„Vin americanii!” e iluzia cu care nu puțini români au trăit, pentru o vreme, după cel de-al doilea război mondial.
Au venit târziu – după vreo cîteva decenii bune – și, într-o nouă perioadă de încordare globală, par grăbiți să plece.
Pentru prima dată, Donald Trump a vorbit public despre eventuala retragere a trupelor americane din Europa: în plin război comercial cu toată lumea, pornit de el însuși, președintele Statelor Unite susține că totul ar depinde de negocierile cu Bruxelles-ul pe tema taxelor vamale.
„Noi avem cheltuieli militare în Europa și nu primim mare lucru în schimb. Tot așa și în Coreea de Sud. O să discutăm și despre asta. Nu are legătură cu comerțul, dar s-ar putea să includem și problema asta. Ar fi bine să ajungem la câte o înțelegere cu fiecare țară în parte”, a spus el.
Presa americană relatase anterior că Departamentul Apărării ia în calcul posibila retragere a jumătate din forțele trimise de administrația Biden pe flancul estic al NATO, inclusiv în România.
În momentul de față, în țară se află în misiune aproximativ 1.700 de militari americani.
Cei mai mulți sunt la baza de la Mihail Kogălniceanu.
Taxele vamale nu pot fi negociate cu fiecare stat european în parte – în această privință, Uniunea acționează ca un bloc, amintește la Știrile Zilei Cristian Preda, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București și fost eurodeputat.
„Salvatorul Belgradului”, fără regrete
E aprilie 2025, prezidențialele sunt la mai puțin de o lună distanță, iar vocea rațiunii în România este George Becali.
Povestea presupusei salvări a Belgradului prin inundarea unor sate românești, acum mai bine de un deceniu, l-a făcut pe omul de afaceri să pună câteva dintre cele mai corecte întrebări în scandalul pornit de unul singur de fostul premier Victor Ponta.
Cum de nu știa (dacă, într-adevăr, nu știa) de acest demers președintele din 2014, Traian Băsescu?
Și de ce să afirmi – neprovocat – că ai făcut un astfel de gest, după care să te mai și lauzi cu el?
Candidat la Cotroceni, Ponta a afirmat că mai multe sate din clisura Dunării au fost inundate controlat în 2014, printr-o decizie a sa în calitate de premier. Ca urmare, el avea să obțină peste câțiva ani cetățenia sârbă.
Surprinzător (sau nu), versiunea fostului premier e contrazisă atât de foștii săi colegi de Guvern, cât și de compania Hidroelectrica, cea care administrează barajul Porțile de Fier.
Victor Ponta, pe de altă parte, chiar pare să fi învățat lecția lui Donald Trump: „Dezminte, fă-te că problema nu există, contraatacă”. El spune că tot așa ar face și a doua oară, inclusiv în varianta în care ajunge la Cotroceni.
Drepturi privatizate
Un studiu recent al Academiei de Studii Economice confirmă ceea ce mulți români intuiau ori experimentau deja: servicii medicale extrem de importante pot fi accesate în largă măsură doar în clinicile particulare.
Printre ele: dializa, radioterapia sau tomografia.
Și chimioterapia e deja privatizată în proporție de 33%.
Potrivit site-ului HotNews, la fiecare sută de lei cheltuită pentru îngrijiri medicale în România, 30 de lei provin direct din buzunarul pacienților.
Noile date dărâmă și mitul că grosul cheltuielilor ar veni din CASS – contribuțiile la asigurările sociale de sănătate.
În realitate, ele reprezintă mai puțin de jumătate din finanțarea sănătății în 2023.
