Atac cibernetic în noaptea de duminică spre luni: aproape 20 de spitale din toată țara au fost afectate.
Printre ele: mai multe instituții din București, Constanța, Iași, Pitești și Timișoara. Ținta a fost un furnizor de servicii informatice cu care lucrează spitalele și care gestioneazăî date personale foarte sensibile.
Platforma Hipocrat asigură, între altele, legătura între instituțiile medicale, Casele de Asigurări de Sănătate și minister.
Beatrice Mahler, directoarea Institutului bucureștean „Marius Nasta”, a aflat despre cele întâmplate de la Departamentul de IT al spitalului.
Ea avertizează, la Știrile Zilei, că protecția de care beneficiază instituția pe care o conduce în situații asemănătoare (sau mai grave) e foarte redusă.
Încordare persistentă în BOR
După un miting al preoților dobrogeni care n-a mai fost să fie, dar și în urma unei rare intervenții publice a unui înalt ierarh ortodox, Arhiepiscopul Teodosie a adoptat brusc un ton mai conciliant la adresa conducerii BOR: susține că rămâne „în deplină ascultare” față de Patriarhul Daniel, dar că nu renunță la intenția de a deveni mitropolit.
Săptămâna trecută, Sinodul Bisericii Ortodoxe a anunțat că-l va judeca pentru „răzvrătire și indisciplină” pe Arhiepiscopul Constanței, iar ieri a intervenit în dezbatere și Mitropolitul Teofan al Moldovei – în opinia sa, nu e nevoie ca „vechile structuri bisericeşti să fie reactualizate”, iar grijile românilor sunt altele. „Treburile bisericești nu se rezolvă pe stradă”, a spus Mitropolitul Teofan.
Arhiepiscopul Teodosie încearcă încă din 2003 să ajungă mitropolit, poziție din care ar putea să încerce să devină chiar Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Site-ul G4Media observă că el a respins dur în pandemie toate măsurile de siguranță sanitară susținute de Sinod. A urmat apoi invazia rusă din Ucraina, subiect pe care Arhiepiscopul Constanței s-a plasat, de asemenea, în răspăr față de linia oficială, dată de Patriarhul Daniel.
În istoria BOR au mai existat tentative de rupere a unor facțiuni care repudiau linia oficială, dar ele nu au făcut niciodată masă critică.
NATO, Europa și Trump
NATO nu poate fi o ”alianţă à la carte”, ca un restaurant din meniul căruia îți alegi felurile preferate – iată cum a primit şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, afirmaţiile lui Donald Trump legate de situația Alianței.
Favoritul din cursa republicană pentru candidatura la Președinție a invocat din nou posibilitatea ca Statele Unite să nu mai apere țările NATO cu o contribuţie financiară insuficientă.
Potrivit lui Josep Borrell, o alianţă militară nu poate funcţiona după toanele preşedintelui Statelor Unite: NATO există sau nu există. Diplomatul european a spus că nu va comenta„toate ideile cretine” care vor fi exprimate în cursul campaniei electorale din Statele Unite.â
În cursul unui miting electoral, Donald Trump a povestit că l-ar fi avertizat pe liderul unei țări mari din NATO că nu va apăra statul respectiv, în cazul unui atac rusesc, în lipsa unei contribuții financiare standard: 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare.
„De fapt, i-aş încuraja (pe ruşi) să vă facă ce naiba vor. Trebuie să vă plătiţi facturile”, a spus Trump.
E luni, 12 februarie. Iată care sunt știrile de astăzi:
00:50 Aproape 20 de spitale, afectate de un atac cibernetic
03:51 Ambasadoarea SUA în București: „Rusia rămâne o amenințare”
05:31 Încordare în creștere la vârful Bisericii Ortodoxe
07:51 NATO, Europa și Trump: ce s-ar putea alege din Alianță?
09:34 Iulian Dumitrescu, tot sub control judiciar
10:17 Legea deepfake-urilor: critici ale societății civile
11:21 Crima de la Padina: suspecții sunt cunoscuți Poliției
