00:58 Tombola sănătății
04:50 „Legea Nordis” a trecut de Senat
06:42 Conflict prelungit în USR
07:42 „Dezbatere” electorală despre bărbați în fuste
09:24 Grav accident rutier
10:13 Atacul mortal din Ucraina, „o greșeală”
12:41 Delegație americană în București
13:43 Concurență pentru UDMR?
14:16 Roșia Montană: strategia Gabriel Resources
Cine intră într-o farmacie din cauza unei banale răceli are toate șansele să plece cu o sacoșă plină cu medicamente și suplimente în valoare de sute de lei.
O investigație Recorder arată cum au devenit farmaciile puncte comerciale, iar farmaciștii – agenți de vînzări.
Fenomenul, care generează profituri uriașe, e descurajat în alte state europene prin legi și norme care apără atât statutul farmaciștilor, cît și interesele pacienților. La noi, un proiect de lege inițiat de câțiva parlamentari neafiliați a fost descurajat chiar de Ministerul Sănătății și respins în Parlament încă din faza dezbaterilor din comisii.
„Legea Nordis” a trecut de Senat
„Legea Nordis” a trecut astăzi de plenul Senatului.
Proiectul redactat în urma anchetei Recorder „Schema Nordis” ar trebui să-i protejeze pe clienții dezvoltatorilor imobiliari de practicile abuzive: între altele, așa-numitele „promisiuni obligatorii” urmează să fie înscrise în cartea funciară, astfel încât o companie să nu mai poată promite un apartament mai multor persoane.
O altă prevedere limitează avansul de după emiterea autorizației de construcție la 15%.
Următoarele plăți ar trebui să se facă în funcție de stadiile de dezvoltare: 25% la finalizarea clădirii și 25 – atunci când sunt gata instalațiile.
Companiile de profil nu sunt însă obligate să încheie contracte de asigurări, în baza cărora clienții să fie despăgubiți dacă proiectele nu mai ajung la capăt.
Senatul e prima cameră sesizată. Ultimul cuvânt în această privință le va aparține deputaților.
Conflict prelungit
Conducerea USR a lăsat-o pe Elena Lasconi și fără atribuția de a gestiona contractele partidului: Biroul Național i-a transferat răspunderea secretarului general, Ciprian Necula.
Decizia de astăzi a fost semnată de Dominic Fritz, ceea ce nu înseamnă însă că primarul Timișoarei ar fi înlocuit-o pe Elena Lasconi la conducerea partidului: așa a spus deputatul Radu Mihaiu.
Lasconi rămÂne, în acte, președinta USR.
Miercurea trecută, liderii formațiunii i-au retras însă sprijinul în alegerile prezidențiale și au decis să-l susțină pe Nicușor Dan. Elena Lasconi merge mai departe (pentru că numele său va apărea pe buletinele de vot), ba chiar își amenință colegii cu tribunalul.
Peste weekend, Biroul Electoral Central a hotărât că USR nu poate face campanie electorală altui candidat, atâta vreme cît e oficial reprezentat la scrutinul din mai de Elena Lasconi.
Partidul va contesta decizia în justiție.
Atac „din greșeală”, zeci de morți
Cel puțin 34 de oameni au fost uciși și aproape 120 au fost răniți în atacul aviației ruse din Duminica Floriilor asupra orașului ucrainean Sumî.
Două rachete balistice Iskander au fost lansate asupra acestuia în jurul orei locale 10 și 15 minute.
Imagini greu de urmărit surprind numeroase cadavre pe străzi. Potrivit oficialităților locale, cel puțin doi copii se numără printre victime.
Că atacul a fost groaznic e evident și pentru Donald Trump. Mai departe, însă, președintele Statelor Unite a devenit ezitant: i s-ar fi explicat (nu se știe când și de către cine) că „s-a produs o greșeală”.
Și, după cum era de așteptat, problemele sale au mereu întâietate: în lipsa, încă o dată, a vreunui argument, el a pretins din nou că războiul din Ucraina n-ar fi izbucnit dacă el era președinte acum trei ani.
Alte oficialități americane, printre care secretarul de stat Marco Rubio, au condamnat atacul din Sumî, însă Donald Trump nu s-a dezmințit nici de această dată. Întrebat dacă e de părere că a fost vorba de un act deliberat, a părut să sugereze că rezistența ucrainenilor și sprijinul american de care au avut parte ar fi, de fapt, problemele.
„Joe Biden le-a dar miliarde de dolari”, a spus el.
La Moscova, ministerul apărării susține că ar fi ucis, de fapt, peste 60 de soldați ucraineni, în vreme ce presa de stat vorbește despre o așa-zisă „provocare înscenată”.
E important de menționat că bombardamentele au țintit centrul orașului, plin de oameni în drum spre biserică, și că lovit a fost inclusiv un troleibuz plin cu pasageri.
Atacul din Sumî s-a produs la doar două zile după ce emisarul american Steve Witkoff a vizitat Rusia, pentru a se întâlni cu Vladimir Putin.
Anunțate cu mare tam-tam de administrația americană, negocierile privind încetarea focului nu au adus până acum vreun rezultat concret.
