00:54 Când pleacă Iohannis?
04:21 Noi proteste ale polițiștilor
06:11 Posibil armistițiu Israel-Hamas
08:04 SUA: Raportul „Trump la 6 ianuarie”, publicat
09:27 Mureș: amenzi în cazul copiilor maltratați
10:31 Tot mai mulți datornici
11:10 Gazul lichefiat din Rusia, interzis?
Prăbușit de multișor în sondajele de opinie și baricadat pe termen nedefinit la Cotroceni, Klaus Iohannis începe să-i pună pe gânduri chiar și pe unii dintre liberali.
Prelungirea ultimului său mandat, în urma anulării alegerilor de anul trecut, a alimentat duminică una dintre cele mai mari manifestații publice de protest din ultimii ani. Site-ul G4Media scrie că doi lideri PNL din țară – bistrițeanul Robert Sighiartău și Adrian Cozma, de la Satu Mare – au propus ca partidul să ceară public plecarea din funcție a președintelui.
Două ar fi consecințele imediate: postul ar fi preluat interimar de președintele Senatului. E vorba chiar de liderul PNL, Ilie Bolojan, a cărui relație nu tocmai armonioasă cu Iohannis e de notorietate.
Pe de altă parte, legea spune că alegerile pentru Cotroceni trebuie organizate în termen de trei luni de la data la care funcția prezidențială a devenit vacantă. Drept urmare, Klaus Iohannis nu ar putea să demisioneze mai devreme de 4 februarie fără să dea peste cap calendarul alegerilor cu repetiție din acest an: primul tur ar trebui să fie organizat pe 4 mai.
În această după-amiază, AUR a anunțat că a depus la conducerea Parlamentului o cerere oficială pentru convocarea unei sesiuni extraordinare în perioada 20-24 ianuarie. Semnatarii propun ca Senatul și Camera Deputaților să înceapă procedurile de suspendare a lui Klaus Iohannis.
Partidele AUR, SOS și POT au împreună 162 de parlamentari: e un număr suficient pentru a iniția procedura de suspendare, dar nu și pentru a o duce la capăt.
Președintele poate fi suspendat cu cel puțin jumătate plus unul dintre voturile senatorilor și deputaților.
Noi proteste
Presiunile de ordin politic la adresa coaliției sunt însoțite și de proteste sindicale, în așteptarea proiectului de buget pe anul în curs.
Pentru a doua oară în tot atâtea săptămîni, sute de polițiști au contestat în stradă mai multe prevederi ale așa-numitei „ordonanțe a austerității”, pe care Guvernul a adoptat-o spre sfârșitul lui decembrie.
Angajații s-au reunit în București, la sediul ministerului de finanțe, dar și în județe precum Cluj, Caraș-Severin, Mureș sau Ialomița. Polițiștii se plâng că nu le vor mai fi plătite orele suplimentare, pentru care vor primi în schimb zile libere. Alte forme de protest includ grevele japoneze și aplicarea de avertismente pentru contravenţii.
Mai multe organizații sindicale din apărare, ordine publică și securitate națională au programat, de asemenea, vineri un miting în București.
Ordonanţa privind unele măsuri fiscal-bugetare urmăreşte reducerea cheltuielilor din buget cu 1% din Produsul Intern Brut – cu aproape 20.000.000.000 de lei, adică. Fonduri în plus ar trebui să ajungă în buget prin aplicarea unor reforme incluse în Planul Național de Redresare.
Mureș: amenzi în cazul copiilor maltratați
Amenzi și dosare penale ca urmare a neregulilor grave descoperite în patru cămine de stat din Târgu Mureș, unde zeci de copii cu dizabilități erau ținuți în condiții inumane.
Cei 63 de copii au între 3 și 7 ani: mulți se aflau într-o stare care le-ar fi putut amenința viețile.
Erau spălați foarte rar, îmbrăcați cu haine murdare și ținuți în camere insalubre: nu puține dintre ele se încuiau cu cheia. Unora li s-au dat medicamente expirate, iar o parte din mâncarea pe care au primit-o era stricată. Un focar de varicelă a fost, de asemenea, descoperit într-unul dintre centre.
Direcția pentru Protecția Copilului a primit o amendă de 320.000 de lei, iar un dosar penal pentru rele tratamente e în curs de investigare.
Responsabilii centrelor susțin că ar fi recurs la astfel de metode din cauza lipsei de personal.
Imediat ce neregulile au fost descoperite, președintele Consiliului Județean, Peter Ferenc, afirmase că în centrele din Târgu Mureș copiii ar fi avut parte de un „mediu sănătos”.
Posibil armistițiu Israel-Hamas
Negocierile pe tema unui armistițiu între Israel și gruparea palestiniană Hamas se află „în fazele finale”, iar un acord e „foarte aproape”.
Așa afirmă oficialități din Qatar, unde au loc discuțiile – ele erau încă în curs la ora înregistrării acestui podcast.
Primul pas al înțelegerii ar fi eliberarea unor ostatici israelieni aflați încă în Gaza, după care trupele israeliene ar trebui să înceapă retragerea. Surse palestiniene afirmă că Hamas ar fi acceptat deja condițiile negociate. Ele urmează să intre în dezbaterea Guvernului israelian. Se relatează că premierul Netanyahu ar căuta să tragă de timp, astfel încât viitoarea administrație americană, condusă de Donald Trump, să poată revendica succesul.
La discuțiile din Doha sunt prezenți atît emisari ai președintelui Biden, cît și ai președintelui ales.
Războiul din Gaza a izbucnit pe 7 octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac fără precedent asupra Israelului: aproape 1.200 de oameni au fost uciși și 251 – luați ostatici.
Riposta militară a Israelului a început cu raiduri ale aviației și a fost urmată de o invazie în cursul căreia au fost ucise aproape 50.000 de persoane. Bilanțul întocmit de instituțiile din Gaza, aflate sub controlul Hamas, e în largă măsură acceptat de Organizația Națiunilor Unite.
ONU estimează, de asemenea, că aproape 2.000.000 de locuitori ai Gazei (majoritatea covârșitoare a populației) au fost strămutați.
Peste 100 dintre ostaticii israelieni au fost eliberați până acum. Numeroși alții au murit în captivitate.