01:12 Crin Antonescu, declarație la Securitate
04:38 Revolta farmaciștilor
08:36 Rețea neonazistă pe Telegram
10:46 BEC, Poliția Internetului
14:30 SUA: Harvard rezistă
15:54 „Law and order” după bunul plac
17:00 Congressmeni în vizită
17:56 AUR, încă o plecare din cuib
18:41 România fără ocupație
Candidatul coaliției de guvernământ la Președinție a dat o declarație în 1988 la Securitatea ceaușistă. Site-ul G4Media a publicat adeverința de la CNSAS emisă în cazul lui Crin Antonescu: acesta relata despre un coleg profesor de la Școala Generală din Niculițel (în județul Tulcea).
Cu toate acestea, Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității spune că fostului lider al PNL nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau de colaborator al poliției politice a regimului comunist.
G4Media remarcă, pe de altă parte, că CNSAS a restricționat accesul la nota de constatare în baza căreia a emis adeverința: doar Crin Antonescu o poate consulta. Prin comparație, notele de constatare ale celorlalți candidați verificați de CNSAS pot fi verificate de oricine dorește, la sediul Consiliului.
O a doua noutate este că în adeverința eliberată lui Crin Antonescu nu e transcris nimic din declarația dată de acesta Securității în dosarul colegului său profesor.
Într-o conferință de presă organizată în grabă în această după-amiază, candidatul PSD-PNL-UDMR a denunțat ceea ce numește „un atac clasic de campanie” și a adăugat că nu a făcut vreun rău prin declarația respectivă.
Crin Antonescu ar fi scris că îl cunoștea îndeaproape pe un inginer care încercase să fugă din România, dar că nu era la curent cu intenția acestuia.
Antonescu a mai spus că își dorește ca documentul să fie publicat și că va face acest gest cât mai curând posibil.
Revolta farmaciștilor
Cea mai recentă investigație Recorder a redeschis o dezbatere dureroasă în rîndul farmaciștilor: „Tombola sănătății” arată cum aceștia sunt transformați în simpli agenți comerciali, mai preocupați de țintele de vînzări stabilite de conducere decât de starea pacienților.
Fenomenul e foarte ușor de verificat în aproape orice farmacie: oamenii sunt bombardați cu oferte, tombole și cu suplimente alimentare de care chiar nu au nevoie.
În opinia lui Dumitru Lupuleasa, președintele Colegiului Farmaciștilor, problema nu există, însă, pentru că nu s-a depus vreo sesizare oficială.
Un sondaj făcut spre finalul anului trecut arată că principalele nemulțumiri ale farmaciștilor sunt tocmai salariile reduse, țintele de vânzări impuse de conducere și abundența reclamelor la suplimente.
Mai mult, ei evită să se plângă oficial de teamă să nu rămână fără slujbe.
Iar opțiunile reale de reangajare sunt foarte reduse: piața e dominată de marile lanțuri de profil, spune la Știrile Zilei Simona Negreș, președinta Colegiului Farmaciștilor din București.
Rețea neonazistă pe Telegram
O grupare neonazistă din Republica Moldova recrutează tineri români pe aplicația de mesagerie Telegram.
Ei sunt îndemnați, între altele, să îi ucidă pe cei considerați „subumani”.
O anchetă a site-ului PressOne arată că recruții sunt puși să bată oameni fără adăpost ori să vandalizeze monumente evreiești și că acțiunile lor sunt recompensate cu puncte, ca într-un joc video.
Gruparea poartă numele unei unități a Armatei Imperiale Japoneze care, între 1936 și 1945, a ucis peste 200.000 de cetățeni chinezi și care a făcut experimente letale pe oameni – atrocități de o cruzime asemănătoare celor comise de naziști în Europa.
Unitatea 731 este opera lui Nichita Popescu, un neonazist din Republica Moldova stabilit acum în Germania: el se laudă că urmează și modelul unor organizații din Rusia și din Ucraina.
Contactat PressOne, Popescu a amenințat un reporter cu moartea.
BEC, Poliția rețelelor sociale
Dacă neonaziștii zburdă online, să nu care cumva să exprimați opinii politice, în campanie, pe rețelele sociale: Biroul Electoral Central s-a apucat să le trimită companiilor de profil tot mai multe cereri de eliminare a unor postări.
Într-o interpretare foarte strictă a prevederilor unei ordonanțe din ianuarie, BEC consideră că unii utilizatori ar fi „actori politici”.
Un exemplu recent: judecătorul pensionat Cristi Danileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Ordonanța transpune în legislație un regulament european privind transparența cheltuielilor pentru publicitate electorală. Iar principiul continental e cât se poate de clar, spune Bogdan Manolea, directorul Asociației pentru Tehnologie și Internet: restricțiile nu vizează persoanele fizice.
Ordonanța adoptată în ianuarie în România, însă, permite mult prea ușor intrerpretări care încalcă dreptul la libera exprimare, potrivit activistului civic.
Biroul Electoral Central a încercat între timp să explice de ce acționează în acest fel. Potrivit instituției, dacă o persoană fizică postează mai ales și în mod repetat materiale politice de propagandă politice, ea devine un „actor politic cu potențial de influențare a electoratului”.
