00:57 Bolojan, împins pe scări
03:21 MApN, ținta hackerilor ruși
04:52 Dosarul Pfizer: tăcere de milioane
08:56 Renault, concedieri masive
09:47 Turcia: două atacuri armate în două zile
10:40 Mandat preluat
11:50 Repornește Petrotel
12:38 Buletin digital pentru social media
Odată încheiată vacanța de Paște – dedicată, ca de obicei, gesticulației cucernice – , Sorin Grindeanu și-a reluat atacurile deloc ortodoxe la adresa premierului.
De data aceasta, liderul PSD pune pe seama lui Ilie Bolojan inflația în urcare și creșterea economică redusă.
Grindeanu scrie astăzi pe Facebook că „România are nevoie urgent de o resetare care să schimbe actuala direcție greșită”.
„A continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală”, mai afirmă Sorin Grindeanu, cu doar câteva zile înaintea așa-zisului referendum de lunea viitoare din PSD.
Formațiunea ar urma să decidă dacă mai rămâne la guvernare ori dacă va încerca să îl îndepărteze pe Ilie Bolojan de la Palatul Victoria.
Rezultatul e ca și cunoscut deja, iar el a fost anticipat și de un alt partener de coaliție: Kelemen Hunor a declarat la Radio Kossuth că a discutat ieri atât cu Grindeanu, cît și cu Bolojan, și că nu e foarte optimist în privința tensiunilor din coaliție.
În opinia sa, riscul cel mai mare ar fi constituirea unei viitoare majorități care să includă AUR.
Agitație în Parlament
Cu o săptămână în urmă, Nicușor Dan a fost întrebat în mai multe rânduri dacă îl mai susține pe Ilie Bolojan.
Pe parcursul unei conferințe de peste o oră, el nu a pronunțat nici măcar o dată numele premierului.
Pe acest fundal, radicalii din Parlament se iau deja la întrecere: cine va depune mai repede o moțiune de cenzură, care ar putea să ducă la demiterea întregului Guvern?
Liderii AUR ar prefera să facă acest gest peste circa o lună, după 13 mai.
Ninel Peia, de la grupul format din fugarii de la AUR, POT și SOS, se gândește să depună moțiunea imediat după 20 aprilie, data deciziei PSD, și a început deja să strângă semnături.
Eventuala retragere a miniștrilor PSD din Guvern ar putea prelungi viața cabinetului Bolojan, care are dreptul să funcționeze încă 45 de zile cu puteri depline, inclusiv adoptarea de ordonanțe de urgență.
O moțiune depusă rapid, pe de altă parte, ar putea să strângă și voturi de la PSD pentru căderea Guvernului.
Război hibrid tot mai intens
Grav incident de securitate: în condițiile în care România trăiește de peste patru ani cu un război la frontiera estică și – de curând – a și permis avioanelor americane implicate în războiul din Iran să realimenteze pe teritoriul său, hackeri ai Moscovei au spart câteva zeci de conturi de e-mail ale armatei.
Cel puțin una dintre adrese aparținea unui ofițer de rang înalt.
Mai multe dintre ele, de asemenea, conțineau date referitoare la activitatea NATO.
Publicată inițial pe agenția Reuters, știrea a fost confirmată și de Ministerul Apărării: silită de împrejurări să recunoască cele întâmplate, instituția afirmă însă că atacul s-a produs în martie anul trecut.
De ce a trebuit să aflăm abia acum despre el rămâne încă un mister.
MApN susține că adresele de e-mail compromise nu ar fi fost, oricum, folosite pentru transmiterea unor informații clasificate, ci mai degrabă pentru chestiuni administrative.
Atacul care a vizat Forțele Aeriene este parte a unei serii îndreptate împotriva mai multor țări – Ucraina, Grecia și Bulgaria.
Operațiunea e considerată parte a unei campanii majore de spionaj a Federației Ruse.
Săptămâna trecută, Serviciul Român de Informații anunțase că a fost implicat într-o operațiune a FBI: instituții din cincisprezece țări ar fi destructurat o rețea a spionajului rusesc care fura date despre infrastructura militară.
Dosarul Pfizer, tăcere de milioane
Și lipsa unei decizii tot decizie se numește, iar atunci când fuga de răspundere și iresponsabilitatea la nivel înalt își dau mâna rezultă o notă de plată de peste o jumătate de miliard de euro.
Aceasta e suma pe care România o are de plătit în contul unei datorii pentru vaccinurile anti-COVID de la compania americană Pfizer, ccontractate în cursul pandemiei de coronavirus.
Compania a obținut o primă decizie favorbailă într-o instanță belgiană în legătură cu un contract privind livrarea a 29.000.000 de doze.
Guvernul României a avut posibilitatea să renegocieze înțelegerea din 2021, dar a refuzat să participe la o rundă de mediere propusă de Pfizer ori să aprobe o înțelegere din 2023 dintre Comisia Europeană și compania farmaceutică.
În baza ei, România ar fi plătit de trei ori mai puțin și ar fi avut acces la vaccinuri și astăzi, când în nici o farmacie din țară nu se mai găsește vreo doză de vaccin anti-COVID.
Ministru al sănătății la acea dată era Alexandru Rafila. Demnitarul PSD dă vina pe „greaua moștenire”: într-un interviu la EuroNews România, el a spus că l-ar fi informat pe fostul premier Nicolae Ciucă, dar că acesta nu i-a răspuns.
Citat de site-ul Digi24, generalul Ciucă a pasat, la rândul său, răspunderea: răspunsurile sunt de găsit la ministerul sănătății, a spus el.
Foștii miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, dar și fostul premier Florin Cîțu sunt urmăriți penal într-un dosar DNA pentru abuz în serviciu și complicitate la această infracțiune.
Potrivit lui Vlad Voiculescu, ministerul sănătății nici măcar nu a fost informat atunci cînd contractele pentru vaccinuri au fost încheiate: Klaus Iohannis și Florin Cîțu ar fi vrut, spunea el, să încaseze întreg „capitalul politic”.
Voiculescu susține că documentele legate de aceste achiziții trebuie să fie publicate integral, astfel încât oricine să poată vedea cine și ce a semnat.
Aflat la Washington, unde încearcă să negocieze direct cu Pfizer, ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, a spus la Digi 24 că – indiferent dacă se ajunge sau nu la o înțelegere – România e bună de plată.
Turcia: două zile, două atacuri armate
Un atac armat comis azi la o școală gimnazială din sudul Turciei a dus la moartea a cel puțin nouă persoane, printre care se numără mai mulți elevi.
Încă aproape douăzeci de oameni au fost răniți.
Guvernatorul regional spune că atacul a fost pus la cale de un elev din clasa a opta, din motive încă necunoscute.
Băiatul a intrat în două săli de clasă și a deschis focul la întâmplare.
Atacatorul a murit și el – nu este clar dacă s-a împușcat intenționat sau nu.
Armele ar fi putut aparține tatălui său, un fost ofițer de poliție. Elevul ar fi ajuns la școală cu cinci arme de foc și șapte încărcătoare.
Cu doar o zi în urmă, un alt atac armat s-a produs într-un liceu din sud-estul Turciei: șaisprezece persoane au fost rănite.
