01:02 Israelul și Hamas au căzut la pace

03:28 Naștere pe trotuar, în ger. Copilul a murit

06:29 Dosarul „Băneasa”: Puiu Popoviciu, achitat

08:09 Klaus Iohannis, absent de la o reuniune U.E.

12:29 Economia Germaniei, în scădere

13:48 România și Rusia, încă o dispută diplomatică

15:11 Facturile la energie: plafonare prelungită?

16:25 Salariile din educație, neschimbate

17:08 Fuga de pe TikTok

Israelul și gruparea palestiniană Hamas au acceptat un acord de încetare a focului care pune capăt războiului început pe 7 octombrie 2023.

Anunțul vine la capătul câtorva luni de negocieri – Qatarul a fost unul dintre mediatorii cei mai importanți implicați în discuții.

Surse citate de BBC afirmă că înțelegerea include eliberarea ostaticilor israelieni care se află încă în Gaza. Sunt 94 la număr, dar Israelul crede că doar 60 dintre ei ar mai fi în viață.

Israelul, la rândul său, e așteptat să elibereze circa 1.000 de prizonieri palestinieni. Ministrul de externe al Statelor Unite, Antony Blinken, spunea încă de ieri că ocazia era prea bună ca să fie ratată și că acordul va preveni viitoare vărsări de sânge.

În această seară, președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, scrisese pe o rețea de socializare că ostaticii israelieni aveau să fie eliberați „foarte curând”.

Foarte important pentru palestinieni este faptul că armistițiul prevede că 600 de camioane de ajutoare umanitare vor putea să intre zilnic în Gaza prin punctul de trecere a frontierei de la Rafah, în momentul de față blocat.

50 de camioane de combustibil pe zi vor da, de asemenea, posibilitatea ca ceea ce-a mai rămas din spitalele din regiune să-și reia activitatea în termeni mai apropiați de nevoile pacienților. De reparații urgente au nevoie sistemul de apă și canalizare, centralele electrice și cele termice.

Războiul din Gaza a izbucnit când Hamas a lansat un atac fără precedent asupra Israelului: aproape 1.200 de oameni au fost uciși și 251 – luați ostatici.

Riposta militară a Israelului a început cu raiduri ale aviației și a fost urmată de o invazie în cursul căreia au fost ucise aproape 50.000 de persoane. ONU estimează, de asemenea, că aproape 2.000.000 de locuitori ai Gazei au fost strămutați.

Peste 100 dintre ostaticii israelieni au fost eliberați până acum – numeroși alții au murit în captivitate.

Naștere pe trotuar în București. Copilul a murit

Spune-mi cum îi tratezi pe cei neajutorați ca să-ți spun în ce fel de societate trăiești: Poliția capitalei cercetează cazul unei femei care a născut pe trotuar, chiar lângă Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București.

S-a întâmplat noaptea trecută, când temperaturile scăzuseră sub zero grade.

Paznicul spitalului e cel care a auzit-o pe femeie țipând. A chemat medicii de gardă, însă pentru nou-născut era deja prea târziu: resuscitat timp de mai multe minute, el nu a putut fi salvat. Se presupune că ar fi murit de frig imediat după naștere.

Conducerea spitalului spune că este vorba de o femeie fără adăpost, despre care asistența socială ar fi avut știre, și care ar fi refuzat în trecut ajutorul.

Cazul amintește de unul din vara lui 2023. O femeie a născut atunci tot pe trotuar, în apropierea spitalului din Urziceni. Gravida nu ar fi fost primită din lipsă de locuri.

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a spus că femeia urma să fie dusă la un la alt spital, însă nimeni nu a supravegheat-o până la sosirea ambulanței.

Atunci, însă, atât mama, cât şi nou-născutul au fost salvaţi.

Dosarul „Băneasa”: Puiu Popoviciu, achitat

Instanța supremă l-a achitat pe omul de afaceri Puiu Popoviciu în dosarul Băneasa, în care acesta fusese condamnat inițial la 7 ani de închisoare. Î

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins un apel al DNA la decizia luată vara trecută de Curtea de Apel București.

Judecătoarea Liana Arsenie, scrie G4Media, a ridicat și sechestrul pus pe terenul de peste 200 de hectare din Băneasa, evaluat la 700.000.000 de euro. Magistrata a scris în motivare că Puiu Popoviciu nu a obținut terenul Universității de Agronomie prin fraudă, așa cum a decis justiția în urmă cu opt ani.

O firmă controlată de magnatul aflat acum în Londra încasează banii din chiria terenului pe care se află Mall Băneasa și un magazin IKEA. Ea a raportat profituri anuale nete de zeci de milioane de euro, din care Universitatea se plânge că n-a primit nimic.

În 2023, o altă judecătoare – Ionela Tudor – a anulat două hotărâri de Guvern prin care terenul fusese introdus în domeniul public al statului. Magistrata este aceeași care a suspendat analiza suspiciunilor de plagiat în cazul tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă, pe motiv că țara avea nevoie de stabilitate.

De orice eventuală răspundere a scăpat și un fost rector al Universității de Agronomie, acuzat că a asociat instituția cu o firmă a lui Popoviciu cu încălcarea legii.

Înțelegerea s-a încheiat pe 49 de ani, iar – potrivit ultimelor decizii ale justiției – afacerea a fost legală, chiar dacă una considerată proastă pentru instituția de stat.

Plafonare prelungită?

Prețurile controlate ale energiei ar putea rămîne în vigoare pe toată durata acestui an.

Pe 31 martie, plafonarea costurilor la gaze naturale și curent ar trebui să expire, iar piața de profil – să fie liberalizată.

Furnizorii de curent estimau în toamnă că au de recuperat circa 1.000.000.000 de euro numai pentru anul trecut, în urma aplicării schemei de plafonare.

Suma nu a fost confirmată de Autoritatea de Reglementare în domeniu, însă premierul Ciolacu a recunoscut azi că Guvernul are de stins mai multe datorii.

Încă o dispută diplomatică cu Rusia

Ministerul de externe i-a răspuns unui consilier al lui Vladimir Putin care e de părere că Uniunea Europeană nu ar mai avea dreptul să reprezinte România și alte câteva țări.

Nikolai Patrușev a mai spus, într-un interviu, că Moldova va înceta să existe, din cauza politicilor pro-europene ale Guvernului și Președinției din Chișinău.

”Aceleași teme agresive de propagandă și dezinformare cu care Moscova ne-a intoxicat, îndeosebi în ultimii ani”, spune ministerul.

Instituția repetă că Rusia e cea care a pornit războiul din Ucraina, cu încălcarea dreptului internațional, și că lansează atacuri hibride asupra Moldovei.

Potrivit lui Patrușev, Ungaria, Slovacia, Austria, România și alte câteva țări europene ar fi interesate să mențină „o politică echilibrată față de Rusia”. Politica oficială a Bucureștiului nu s-a schimbat cu nimic, dar anularea alegerilor de anul trecut și ascensiunea lui Călin Georgescu au ridicat semne de întrebare asupra capacității României de a-și păstra direcția.

Fost director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) și secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Patruşev este considerat un apropiat al lui Putin, chiar mai radical decât acesta.

Cele mai recente