00:58 Anularea alegerilor, explicațiile CCR
04:09 Liberalii, scut pentru Bolojan
05:43 Așteptările președintelui
08:16 Deloc „ghini” în Lamborghini
11:10 Ucraina: atacuri furibunde ale Rusiei
12:29 Fost primar din Iași, condamnat
13:19 Coiful dacic, înapoi acasă
14:07 Subvenția merge mai departe
La aproape un an și jumătate de la o foarte nefericită premieră în istoria postdecembristă – anularea alegerilor prezidențiale -, mare lucru nu se prea știe despre ancheta Parchetului General în acest caz.
Neatinse au rămas serviciile secrete, pe sub nasul cărora a trecut ca o boare un candidat cu presupuse cheltuieli zero în campanie și cu discurs neolegionar.
Cât despre raportul complet promis de Nicușor Dan asupra celor întâmplate, pare că el s-a dus unde se duc să moară rapoartele complete.
În astfel de circumstanțe, președinta Curții Constituționale a explicat care au fost motivele pentru care instituția a luat în decembrie 2024 o decizie fără precedent.
Într-un interviu la televiziunea publică, Simina Tănăsescu a spus că membrii CCR au aflat în timp real, odată cu tot restul lumii, ce conțineau rapoartele declasificate în grabă ale serviciilor secrete în privința campaniei lui Georgescu.
Potrivit Siminei Tănăsescu, printre motivele deciziei de atunci se numără încălcarea drepturilor alegătorilor şi „nerespectarea flagrantă a regulilor de finanţare a campaniei”.
Simina Tănăsescu a adăugat că aspectele care țin de corectitudinea campaniei din 2024 și de finanțarea acesteia au fost analizate abia la finalul procedurii, când ar fi trebuit validat întreg procesul electoral.
Uniunea Europeană a deschis proceduri oficiale la adresa rețelei sociale TikTok, pentru presupusa ei incapacitate de a limita interferenţa în alegerile din România.
Potrvit însă comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din Statele Unite, documente interne ale TikTok ar contrazice versiunea oficialităților române: acestea au susținut că Rusia ar fi intervenit în favoarea lui Călin Georgescu.
Actele invocate de demnitarii americani nu au fost date publicității.
Scut pentru Bolojan
Pentru că două războaie, o criză energetică și riscul intrării în incapacitate de plăți nu erau de-ajuns, în București ne jucăm din nou și de-a criza politică: după o discuție de circa două ore, ieri, cu Nicușor Dan, liderul PNL, Ilie Bolojan, și-a anunțat colegii că nu va demisiona din funcția de prim-ministru, indiferent de hotărârea pe care o vor lua luni pesediștii în privința sa.
Potrivit lui Claudiu Manda, secretarul general al PSD, ar fi de așteptat ca partidul să-și retragă luni sprijinul politic acordat premierului.
Iar în cazul în care Bolojan chiar nu demisionează, partidul își va retrage miniștrii din cabinet.
Într-un astfel de scenariu, Ilie Bolojan poate rămâne la conducerea unui Guvern minoritar timp de o lună și jumătate, perioadă în care are dreptul să ceară Parlamentului un vot de încredere.
E nevoie ca doar noii miniștri să fie acceptați, dar chiar și în cazul unor refuzuri Guvernul tot rămâne în funcție: premierul poate să facă noi propuneri, urmează altă lună și jumătate de interimat, iar în tot acest timp cabinetul are puteri depline.
De celalată parte, PSD are opțiunea unei moțiuni de cenzură: pentru ca ea să fie adoptată și să ducă la demiterea întregului cabinet, e însă nevoie și de voturi de la AUR, SOS sau POT.
Primarul Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a amintit azi pe Facebook că liberalii și USR au decis să nu se mai coalizeze cu PSD în cazul în care Bolojan este demis și a acuzat partidul lui Sorin Grindeanu că dă foc țării.
Fost primar din Iași, condamnat
Poliția îl caută pe un fost primar la Iașului, condamnat la aproape douăzeci de ani de închisoare pentru agresiuni sexuale împotriva unor adolescente.
Ionel Onofraș, în vârstă de 68 de ani, a violat cel puțin patru fete.
Agresiunile sexuale s-au comis în 2020 și 2021, în cursul unor sesiuni foto dintr-un studio amenajat în propriul apartament al fostului primar.
Ionel Onofraș a și fost arestat preventiv în 2022, dar plasat ulterior sub control judiciar.
După sentința definitivă, el nu a mai fost găsit acasă. Om de afaceri după Revoluție, Ionel Onofraș a fost primar al Iașului pentru câteva luni, între decembrie ‘89 și februarie 1990.
A mai fost condamat în 2016 pentru înșelăciune și eliberat doi ani mai târziu.
Ucraina: atacuri furibunde ale Rusiei
Ministerul de externe al Ucrainei a condamnat cu vehemență ceea ce numește „atacurile teroriste cu rachete și drone” ale Rusiei: cel puțin 17 persoane au fost ucise și peste 100 rănite în țara vecină în bombardamente întinse pe o zi întreagă.
Potrivit Kievului, ele au vizat în principal obiective civile din capitală, dar și din Odesa, Dnipro sau Zaporojie.
Ucraina califică drept „imorală și contraproductivă” amânarea unor decizii precum sancționarea suplimentară a Moscovei sau judecarea conducerii Rusiei pentru crime de război.
După cum spuneam, într-un interval de doar 24 de ore (până astăzi, la ora locală 07.00), Rusia a lansat asupra Ucrainei mai bine de 650 de drone și aproape cincizeci de rachete, inclusiv unele balistice.
Apărarea antiaeriană a reușit, totuși, să neutralizeze cea mai mare parte a acestora.
Cele care nu au putut fi interceptate au lovit însă aproape treizeci de obiective.
Ucraina ar avea nevoie să își consolideze urgent apărarea antiaeriană, ceea ce pare improbabil în cazul încetării armistițiului dintre Iran și Statele Unite și Israel și al reluării ostilităților din Orientul Mijlociu.
