00:54 Calendarul oficial al alegerilor

04:56 Sistemul Georgescu

06:41 Georgescu, contrazis oficial

09:29 Armistițiu întârziat

10:58 Discurs sumbru de adio

12:36 „Antrenorul de genii”, trimis în judecată

13:12 Polițist pedofil găsit mort în celulă

13:52 Coaliție fragilă în Bulgaria

Candidatul comun e încă verificat în sondaje de opinie, dar coaliția măcar a oficializat calendarul alegerilor cu repetiție: Guvernul a stabilit că prezidențialele vor avea loc la 4 și la 18 mai.

Scrutinul se organizează după reguli noi. Sunt incluse într-o ordonanță de urgență la care premierul Ciolacu a făcut trimitere în deschiderea ședinței de Guvern de astăzi.

În teorie, rețelele sociale dovedite că favorizează un candidat sau altul ar risca amenzi uriașe.

Mai multe asociații civice au observat însă că reglementarea amenzilor pentru marile platforme online se face direct de Comisia Europeană. Instituțiile locale pur și simplu nu pot să dea amenzi unor entități juridice care nu sunt înregistrate în România.

Mai mult, organizații precum Expert Forum au criticat vehement adoptarea ordonanței în lipsa unei dezbateri publice autentice și fără o analiză care să fi plecat de la problemele care au afectat primul tur de scrutin anulat.

Rămân nerezolvate aspecte fundamentale legate de transparența finanțării politice și de verificarea cheltuielilor, în condițiile în care, după cum se știe, Călin Georgescu declarase fonduri zero anul trecut.

Asociațiile neguvernamentale mai spun că publicitatea electorală e definită într-atît de lax încât noțiunea ar putea să se aplice unei postări personale pe o rețea socială sau unei poze cu candidatul favorit.

Noi acuzații

Cât despre românii din străinătate, ei vor vota și în mai tot timp de trei zile.

Pe 4 mai, însă, secțiile se vor închide mai devreme decât până acum în majoritatea țărilor – vizate sunt inclusiv Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Franța, Statele Unite și Canada.

Ordonanța prevede închiderea secțiilor la ora 21:00, ora României. La ultimele două rânduri de alegeri, votul s-a putut exprima pînă la ora locală 21:00.

Într-o primă reacție, Elena Lasconi (care l-a depășit cu câteva mii de voturi pe Marcel Ciolacu la 24 noiembrie) a denunțat ceea ce numește „o discriminare gravă și o încălcare a dreptului de a vota”.

Președinta USR crede că aceste schimbări vor enerva și mai mult alegătorii și că „vor crește valul extremist”.

Sistemul și candidatul „anti-sistem”

Numeroși foști ofițeri din serviciile secrete, din poliție și din armată îl sprijină pe Călin Georgescu, deși acesta se prezintă în mod insistent drept „candidatul anti-sistem” la prezidențiale.

Unii dintre oamenii sistemului au fost implicați chiar în cursa pentru funcția de președinte, scrie site-ul de investigații Public Record. Printre ei: fostul șef SRI Alba, Ioan Tarnu. Condamnat cu suspendare în 2016, el a fost surprins în primăvara lui 2022 alături de viitorul candidat, în cursul unei vizite la o mănăstire.

Se afla acolo și Sorin Chirigiu, colonel în rezervă și fost consilier juridic în Ministerul Apărării. Numele lui apare într-un document de campanie drept coordonator al evenimentelor organizate pentru susținerea lui Georgescu.

Un alt pensionar MapN, Sabin Truță, a coordonat strângerea semnăturilor în județul Alba. La vizita din 2022 de la mănăstirea din acel județ a participat și Vasile Petric, fost angajat al serviciului secret al Ministerului de Interne.

Alți doi foști polițiști care îl susțin pe Călin Georgescu sunt Florin Șinca și Marius Niculin. Primul a lucrat la IGPR, iar al doilea a coordonat strângerea semnăturilor în Dâmbovița.

În fine, în 2023, Călin Georgescu a apărut la cel puțin trei lansări de carte în compania lui Cristian Troncotă, fost profesor conducător de doctorate la Academia Națională de Informații.

Armistițiu amânat

Camioanele cu ajutoare umanitare fac deja coadă la granița dintre Egipt și Gaza, dar Benjamin Netanyahu nu se grăbește să ratifice armistițiul anunțat ieri între Israel și Hamas.

Ședința de Guvern consacrată acestui demers a fost amânată.

Oficialitățile americane spun că au, totuși, încredere că înțelegerea care ar pune capăt războiului va intra duminică în vigoare.

Hamas se declară hotărâtă să respecte acordul, dar gruparea palestiniană ar încerca să obțină încă de pe acum eliberarea câtorva prizonieri aflați în închisorile israeliene. Între timp, ministerul sănătății din Gaza anunță că noi atacuri ale armatei au dus azi la moartea câtorva zeci de persoane.

Chiar dacă vărsarea de sânge se oprește, conflictul din Orientul Mijlociu va persista. Într-o primă fază, 33 de ostatici israelieni ar urma să fie eliberați în schimbul a 1.000 de palestinieni reținuți. Cea de-a doua fază prevede eliberarea ostaticilor rămași, precum și returnarea cadavrelor celor morți.

Nu numai că fiecare dintre aceste etape trebuie, la rîndul său, negociată, dar același lucru e valabil și în cazul retragerii militarilor din Gaza.

Iar un oficial israelian a avertizat deja că soldații nu vor părăsi regiunea decât atunci când toți ostaticii, vii sau morți, vor fi repatriați.

Cele mai recente