01:06 Spectacolul crizei (și nota de plată)
06:43 Nicușor și societatea civilă, divorț cu scandal
09:52 Miracol judiciar explicat
12:02 Iran: strâmtoarea Ormuz, redeschisă
13:23 Voineag, ultima faptă de vitejie
14:23 Un hoț lasă bolnavii fără oxigen
15:09 Orbán șterge urmele
„Pakistanizarea” României e un fenomen observat și documentat de mai multă vreme: el presupune că aproape toate instituțiile unui stat sunt subordonate intereselor unei așa-zise elite formate din armată, servicii secrete și, evident, din oameni de afaceri cu strânse legături cu acestea.
O altă particularitate a unui astfel de sistem: cetățenii achită întotdeauna nota de plată a unor eșecuri (precum campania de vaccinare anti-COVID, deficitul bugetar ajuns la un nivel-record sau, firește, anularea prezidențialelor).
Văzut din această perspectivă, spectacolul crizei politice ce ni se pregătește de luni încolo devine ceva mai ușor de înțeles, deși la fel de greu de suportat: amenințat cu debarcarea din funcție de către PSD, premierul Bolojan a răbufnit într-un interviu de azi la Radio România.
El a acuzat partidul lui Sorin Grindeanu de „comportament mincinos”: deși a aprobat măsurile de austeritate promovate de Guvern, vrea să scape de răspundere.
Ilie Bolojan a repetat că nu va demisiona în cazul în care PSD își retrage miniștrii din Guvern.
Decizia, ca și luată deja, urmează să fie oficializată săptămâna viitoare.
Rezultatul unei consultări interne în PSD e așteptat în seara de luni, iar premierului ar urma să i se dea ocazia să plece de unul singur.
În interviul de la Radio România, Ilie Bolojan a susținut că i-ar fi deranjat pe cei obișnuiți cu „prăduirea statului”.
Riposta PSD
De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a vorbit astăzi aproape în aceiași termeni în care se exprimase ieri președintele Nicușor Dan: coaliția aflată acum la putere ar trebui menținută, iar PSD ar fi dispus să își asume conducerea Executivului.
După cum spuneam, însă, căruțele politice românești sfârșesc în mod obișnuit în șanț din motive cu mult mai simple.
În fruntea listei se află aproape întotdeauna accesul la resurse.
Guvernul anunțase ieri că se gândește să listeze pe Bursa de Valori unele pachete minoritare de acțiuni la cîteva companii de stat.
Azi, Sorin Grindeanu a anunțat că i-a cerut unui coleg (senatorul Daniel Zamfir) să inițieze un proiect de lege care ar interzice timp de doi ani vânzarea de acțiuni de la companiile de stat profitabile.
Conducerile marilor companii de stat – profitabile sau nu – sunt un adevărat magnet pentru diverse persoane numite pe criterii politice.
În toamnă, Comisia Europeană a suspendat plata unor fonduri PNRR de aproape 700.000.000 de euro destinate României.
Printre motivele invocate se numără tocmai felul în care se fac numirile la vârf în companiile energetice de stat și la Agenția pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice.
Divorț cu scandal
„Ați avut șansa să schimbați sistemul. Dacă ați ales să îl serviți, veți fi judecat ca parte a lui”: câteva zeci de organizații neguvernamentale se despart zgomotos de președintele Nicușor Dan.
Asociații precum Declic, Societatea Timișoara sau VeDem Just reclamă ceea ce numesc „o decuplare profundă” a președintelui de electoratul care l-a susținut.
În opinia lor, lipsa unei reacții ferme a Cotroceniului față de fenomenul dezincriminării de facto a marii corupții constituie „o abdicare de la rolul constituțional de garant al statului de drept”.
Într-un foarte recent interviu la EuropaFM, președintele a continuat să își apere decizia de a menține la vârful marilor parchete figuri pe care le criticase vehement în campanie – pe Marius Voineag și Alex Florența.
Nicușor Dan și-a păstrat și foarte buna impresie despre Cristina Chiriac.
Ea a obținut funcția de procuror general în ciuda dovezilor clare că aceasta a ținut la sertar indicii despre agresiunile sexuale care au dus, în cele din urmă, la condamnarea pentru numeroase violuri a lui Cornel Onilă, fostul episcop ortodox al Hușilor.
Organizațiile neguvernamentale observă, de asemenea, ceea ce numesc „eșecul serviciilor” în a gestiona amenințările hibride la adresa României – o trimitere străvezie la fulminanta ascensiune, în 2024, a lui Călin Georgescu.
Pusă oficial pe seama Rusiei, dar niciodată explicată amănunțit până acum, ea a dus la o premieră în istoria postdecembristă: anularea alegerilor prezidențiale din acel an.
Iran: Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă
Iranul a anunțat astăzi că strâmtoarea Ormuz – o cale navigabilă strategică pentru tranzitul petrolului din Golful Persic – va rămâne deschisă navelor comerciale până la încheierea armistițiului convenit cu Statele Unite: până miercuri, adică.
Decizia Teheranului urmează armistițiului separat (de zece zile) acceptat de Israel în Liban, unde operațiunile împotriva gherilei Hezbollah au dus la moartea a numeroși civili și la distrugerea în întregime a mai multor localități.
Mii de libanezi au început deja să revină în zonele din sud și din capitala Beirut intens bombardate de armata israeliană în ultimele zile.
Prețul petrolului pe piețele internaționale s-a redus cu 10% aproape imediat după anunțul Teheranului.
Donald Trump însuși a mulțumit oficialităților din republiuca islamică, însă a adăugat că blocada impusă de Statele Unite navelor și porturilor iraniene va „rămâne în vigoare până când se încheie negocierile dintre cele două părți”.
O primă rundă de discuții (organizată în weekend în Pakistan) s-a încheiat cu un eșec.
În mod obișnuit, prin strâmtoarea Ormuz trece zilnic circa o cincime din petrolul brut utilizat în întreaga lume.
