00:57 Coiful dacic și două brățări, regăsite
04:12 Un vaccin usturător
07:10 Patru oameni spre Lună
11:11 Colectiv 2, anchetă cu dată limită
12:03 Primăria Capitalei: concedieri aprobate
12:41 Iranul rămâne sfidător
Nicio națiune de pe fața pământului nu supraviețuiește doar cu mâncare și apă: cel puțin la fel de importante sunt miturile naționale.
Iar amintirea regatului de odinioară al dacilor, valorificată pozitiv de aproape orice putere politică din România, a jucat un rol major în trauma colectivă provocată de furtul coifului din Coțofenești, laolaltă cu trei brățări dacice din aur.
După paisprezece luni, aproape toate aceste artefacte (mai puțin una dintre brățări) au revenit la muzeul din Olanda de unde dispăruseră în ianuarie anul trecut. Au fost prezentate public, într-o conferință de presă sub măsuri stricte de securitate.
Obiectele ar fi fost ținute îngropate pînă ieri, învelite într-un prosop, și ar fi fost predate oficialităților prin intermediul unor avocați. Reprezentanții celor trei inculpați din acest dosar au negociat pedepse mai blânde.
Pe 25 ianuarie 2025, la ora 04:00 dimineața, cei trei hoți au intrat în muzeu, detonînd un perete al clădirii. Au reușit să plece cu exponatele în doar trei minute.
Procurorul Rareș Stan, care a lucrat la caz, a adăugat în cadrul aceleiași conferințe că ancheta va continua, pentru a găsi și cea de-a treia brățară dacică.
După jaf, statul român a acuzat muzeul din Assen că nu a respectat normele de securitate convenite pentru expoziția „Dacia, regatul de aur și de argint”.
Anul trecut, Bucureștiul a primit despăgubiri de aproape 6.000.000 de euro. Dacă se va constata că obiectele de patrimoniu au fost deteriorate, o parte din sumă se va folosi pentru restaurare.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a spus în această după-amiază că România va restitui „proporțional” despăgubirile primite, după ce o expertiză de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor.
Coiful ar fi fost scăpat de hoți în momentul în care l-au scos din vitrina în care era expus.
Fostul director al Muzeului de Istorie a României spune la Știrile Zilei că unul dintre cei trei suspecți aflați în arest ar fi dat informații care au dus, în cele din urmă, la descoperirea coifului și a celor două brățări.
Ernest Oberlander-Târnoveanu a fost demis din funcție la trei zile după jaf, după 15 ani în fruntea instituției.
Un vaccin usturător
Haz de necaz făcuserăm încă din momentul în care artefactele dacice au fost furate: au apărut, de exemplu, coifuri de la Coțofenești tricotate la un moment dat.
Și de această dată bancurile aproape că s-au spus singure: coiful ar putea fi lăsat drept garanție în contul unei imense datorii către compania farmaceutică Pfizer.
Cele 600.000.000 de euro pe care România ar putea fi obligată să le achite vor veni cel mai probabil din buget.
E vorba de contravaloarea a peste 29.000.000 de doze de vaccin anti-COVID, comandă pe care Bucureștiul nu a mai onorat-o.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a observat că o decizie a justiției belgiene în privința datoriei nu e definitivă, dar că ea este executorie.
Același tribunal a luat o decizie asemănătoare în cazul Poloniei.
Pasarea răspunderii
Cine poartă vina, însă? Tradiția locului e respectată fără greș și cu această ocazie: toate partidele de la putere se acuză reciproc, în frunte cu USR și PSD.
Primul deținea portofoliul sănătății la momentul comenzii, iar cel de-al doilea a preluat apoi postul și ar fi avut ocazia să renegocieze cu Pfizer.
Alexandru Rafila, ministru din noiembrie 2021 până în iunie anul trecut, susține pe Facebook că au existat mai multe runde de negocieri. Potrivit lui, decizia de a nu mai onora comanda a fost cea corectă: milioane de doze fuseseră anterior distruse.
În plângerea trimisă de Pfizer instanței se spune că instituția condusă de Alexandru Rafila s-a răzgândit de mai multe ori cu privire la variantele de renegociere.
Actualul și fostul lider al PSD, Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu, n-au avut nevoie de invitații să se năpustească aspra USR-ului: ei arată cu degetul spre foștii miniștri Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
Voiculescu spune că România a cumpărat, oricum, mai puține vaccinuri decât media europeană. Până în decembrie 2023, România contractase aproape 80.000.000 de doze. Mai puțin de jumătate dintre ele au și fost livrate.
În acest caz a fost deschis și un dosar penal: Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, dar și fostul premier PNL Florin Câțu sunt bănuiți că ar fi semnat pentru cumpărarea mai multor doze decât ar fi fost nevoie.
Prejudiciul adus astfel bugetului ar fi de circa 1.000.000.000 de euro.
Patru oameni spre Lună
Pentru prima dată în peste 50 de ani, un echipaj cu patru astronauți a fost lansat spre Lună, într-o misiune a NASA, Agenția Spațială a Statelor Unite.
Obiectivul ultim este amplasarea unei baze permanente pe Lună, în cursul unor viitoare misiuni din cadrul programului Artemis.
Motoarele celei mai puternice rachete a NASA au luminat cerul serii deasupra „Coastei Spațiale” din Florida la ora 01:35, ora României: racheta fusese echipată cu o capsulă botezată Orion, la bordul căreia se află cei patru astronauți.
Comandantul Reid Weisman, pilotul Victor Glover și specialiștii Christina Koch și Jeremy Hansen se îndreaptă într-o miziune de zece zile în jurul Lunii, care i-ar putea duce mai departe de Pământ decât a ajuns cineva vreodată.
Toți cei trei astronauți NASA implicați în misiunea Artemis 2 sînt veterani ai zborului spațial, cu perioade lungi de experiență la bordul Stației Spațiale Internaționale. Hansen, primul canadian care zboară în spațiul cosmic, se află la debutul într-o misiune.
Aceasta este cea dintâi călătorie a unor astronauți spre Lună din 1972 încoace.
Una dintre sarcinile-cheie pe care echipa le va îndeplini în timpul survolului e testarea unui sistem de comunicații prin care ar putea să fie trimise și primite mesaje de pe Pământ şi care să servească drept bază pentru viitoarele relee de comunicaţii la baza selenară planificată de NASA.
Pe termen lung, programul Artemis urmărește stabilirea unei prezențe umane sustenabile pe Lună, dar și utilizarea resurselor găsite acolo pentru a permite omenirii să exploreze în viitor Marte sau alte destinații, și mai îndepărtate.
Cu această ocazie, după cum observă site-ul PressOne, pare să se fi reactivat și o nouă cursă spațială între cele două superputeri: deși detaliile nu sunt încă definitive, se așteaptă ca în jurul anului 2033 să poată începe locuirea permanentă a proiectatei baze lunare americane.
Un plan chinezesc, în același timp, constă în construirea unei Stații Internaționale de Cercetare a Lunii.
Baza ar trebui să funcționeze tot la Polul Sud, în parteneriat cu Rusia, dar și cu alte aproape douăzeci de țări.
