01:00 Criza politică, ghid de utilizare
06:09 PNRR, în pericol
08:10 Magistrații, noi majorări din pix
10:50 Raed Arafat, pus sub acuzare
13:05 Epoca prădătorilor
15:00 Fostă șefă DSP, trimisă în judecată
15:45 200 de lei, „cadou” pentru Teodosie
16:55 „Oscarul” sportiv pentru Nadia Comăneci
Ziua de după ce PSD s-a despărțit oficial de Ilie Bolojan seamănă cu o mahmureală prelungită – toată lumea începe să conștientizeze că va fi destul de rău înainte să fie mai bine.
Conducerea extinsă a liberalilor a stabilit că nu va mai face o coaliție cu partidul lui Sorin Grindeanu, care i-a retras premierului sprijinul politic în speranța de a-l sili să demisioneze.
PNL, în schimb, va începe negocieri cu USR, UDMR și cu minoritățile pentru a găsi o formulă capabilă să sprijine un Guvern minoritar.
Ilie Bolojan a fost întrebat astăzi dacă va cere și voturile parlamentarilor AUR pentru susținerea unui astfel de cabinet sau dacă ia în considerare chiar cooptarea formațiunii lui George Simion la guvernare.
A răspuns că va căuta un sprijin transpartinic cât mai amplu doar pentru acele proiecte de lege care ar trebui să garanteze primirea de către România a banilor din PNRR.
Invocat adeseori drept un posibil înlocuitor al lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria, ceea ce ar rezolva și problema PSD-ului, Cătălin Predoiu, ministrul de interne, a spus că va respecta deciziile conducerii liberale.
Consultări și PNRR
Președintele Nicușor Dan a chemat mâine partidele parlamentare la consultări – primul va fi chiar PSD-ul.
Într-un interviu la Radio România, Sorin Grindeanu a spus că formațiunea sa nu va sprijini un Guvern minoritar și că nu va realiza o majoritate cu AUR.
„Dacă e posibil”, a adăugat el, PSD și-ar dori să mențină coaliția din prezent.
Iar în cazul în care consultările de mâine nu aduc vreo soluție rapidă, partidul își retrage miniștrii din Guvern.
Criza politică pune în pericol fonduri de aproape 10.000.000.000 de euro, la care România ar avea acces, teoretic, pe ultima sută de metri a PNRR-ului.
Programul european de investiții post-pandemie se încheie în luna august.
Site-ul Curs de Guvernare notează că suma de 10.000.000.000 reprezintă jumătate din total și amintește că principiul după care funcționează PNRR e foarte simplu: banii se eliberează doar dacă schimbările promise chiar intră în vigoare.
În cazul României, Ministerul Investițiilor Europene a selectat până în august acele proiecte cu penalitățile cele mai mari – de până la peste 900.000 de euro.
Pe scurt, o coaliție ca și dispărută ar trebui să treacă prin Parlament, în mai puțin de o jumătate de an, noua lege a salarizării în sectorul public, reforma ANAF (astfel încât rata de colectare a taxelor să sporească) sau legea guvernanței corporative în companiile de stat.
Banii din PNRR merg spre domenii esențiale: infrastructură (autostrăzi, drumuri și căi ferate), sănătate (construcția și modernizarea spitalelor) sau educație (școli, universități și digitalizarea învățământului).
Epoca prădătorilor
O nouă ordine mondială, bazată pe logica prădătorului, a început să se contureze din ce în ce mai apăsat anul trecut.
Așa spune asociația pentru drepturile omului Amnesty International, care și-a publicat raportul pe 2025.
Potrivit documentului, Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Vladimir Putin acționează deja în afara sistemului de reguli înființat după cel de-al doilea război mondial și modelează o lume în care „războiul înlocuiește diplomația”.
Statele Unite, spune raportul, au comis „omoruri extrajudiciare” în afara granițelor, au atacat ilegal Venezuela și Iranul și au amenințat Groenlanda cu anexarea.
Guvernul lui Benjamin Netanyahu e acuzat că a continuat „genocidul împotriva populației palestiniene din Gaza”, în ciuda acordului de încetare a focului din octombrie.
Potrivit Amnesty International, golirea de conținut a ONU se manifestă prin folosirea dreptului de veto în Consiliul de Securitate de către Statele Unite, Rusia sau China, pentru ca apoi Națiunile Unite să fie denunțate drept ineficiente și subminate prin inițiative precum așa-numitul „Consiliu pentru Pace” al administrației Trump.
Situația României
În dreptul României, raportul Amnesty International reține ceea ce numește „excluziunea sistemică” a persoanelor de etnie romă și nivelul foarte ridicat al violenței împotriva femeilor.
Anul trecut au fost înregistrate oficial 138.000 de cazuri de violență domestică și aproape șaizeci de femicide.
Mai sunt menționate restricționarea arbitrară a accesului la avort și contracepție și restrângerea drepturilor minorităților sexuale.
În ciuda unor decizii definitive ale instanțelor europene, de exemplu, legislația privind parteneriatul civil e în continuare blocată.
