00:55 PSD merge încă pe mâna lui Crin Antonescu

03:02 Călin Georgescu, eșec la CEDO

04:23 Prima zi a noii administrații Trump

06:16 Temerile și așteptările Europei

09:38 Planurile Comisiei Europene

11:21 Buzău: verificări după o anchetă Recorder

12:19 Cei mai speciali parlamentari

13:15 Sfârșit de epocă în SuceavaConducerea

PSD a validat „de principiu” candidatura lui Crin Antonescu la prezidențialele din mai. Congresul partidului care va da votul final e programat pe 2 februarie.

Deciziile de azi ale liderilor PSD s-au luat fără să fi fost analizat înainte vreun sondaj de opinie, a spus senatorul Radu Oprea.

Deși nici un institut sociologic nu a surprins avansul major luat anul trecut de Călin Georgescu, coaliția de guvernământ a hotărât că își va pune baza și în 2025 pe cercetări de acest fel. Iar un sondaj publicat săptămâna aceasta de Avangarde, condus de Marius Pieleanu, îl creditează pe Călin Georgescu cu prima șansă. Ar avea 38% din intențiile de vot.

Cu 25 de procente, următorul clasat ar fi Crin Antonescu. 17 procente sunt trecute în dreptul lui Nicușor Dan, iar George Simion, Elena Lasconi și Diana Șoșoacă sunt creditați cu câte 6 procente.

Cât despre încrederea în politicieni, și în această privință Călin Georgescu conduce: 51%, potrivit sondajului invocat. Un procentaj apropiat dintre subiecți – 46% – afirmă însă contrariul. Al doilea cel mai de încredere politician ar fi considerat Ilie Bolojan, iar pe a treia poziție s-ar afla, la egalitate, Crin Antonescu și Nicușor Dan.

Drept urmare, un deputat USR, Radu Mihaiu, afirmă că nu e normal ca Elena Lasconi și Nicușor Dan să candideze pe același culoar electoral. Potrivit lui Mihaiu, partidul va lua în curând în discuție această situație.

Călin Georgescu, eșec la CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât, în unanimitate, să nu indice nici o măsură provizorie într-o cauză deschisă de Călin Georgescu împotriva României. Decizia a fost luată de o cameră formată din șapte judecători.

Plângerea privește anularea de către Curtea Constituțională a alegerilor prezidențiale de anul trecut. Judecarea cererii pe fond va dura circa doi ani.

Georgescu ceruse însă luarea unor măsuri provizorii: suspendarea hotărîrii CCR și reluarea procesului electoral. El a câștigat primul tur al prezidențialelor, iar pe cea de-a doua poziție s-a clasat Elena Lasconi, președinta USR.

Curtea Europeană a constatat, sec, că plângerea e în afara domeniului de aplicare a articolului din Regulamentul CEDO care se referă la măsurile provizorii.

Specialiști în procedura CEDO declarau, de altfel, de curând site-ului SpotMedia că cereri precum cea a lui Georgescu au fost admise doar când în discuție erau chestiuni legate de dreptul la viață și de interzicerea torturii: poate fi, de exemplu, suspendată extrădarea unei persoane într-o țară în care aceasta riscă să fie ucisă sau torturată.

Mai mult, Curtea are competențe doar în ceea ce privește alegerile parlamentare. Chiar și atunci când ia decizii asupra lor, nu dispune refacerea vreunui scrutin, ci acordă despăgubiri.

Prima zi a noii administrații Trump

În prima zi a noului său mandat de la Casa Albă, Donald Trump a semnat câteva zeci de ordine executive – deși pot fi contestate în justiție, ele au deocamdată putere de lege și duc la multe schimbări fundamentale în politica Statelor Unite.

A grațiat aproape toate cele 1.600 de persoane care au luat cu asalt Capitoliul pe 6 ianuarie 2021. A comutat pedepsele altora. A eliberat anticipat mai mulți lideri ai unor organizații de extremă dreapta, dar nu le-a șers condamnările.

Trump a decretat starea de urgență la granița cu Mexicul, ceea ce-i permite să implice armata în operațiunile de combatere a imigrației ilegale. Pentru a doua oară, Statele Unite se retrag din Acordul de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice, dar și din Organizația Mondială a Sănătății.

Aseară, președintele a acuzat în mod fals China că ar administra Canalul Panama, care scurtează semnificativ traseul vaselor comerciale între Oceanul Atlantic și cel Pacific. A anunțat, de asemenea, că schimbă numele Golfului Mexicului în Golful Americii și, ulterior, a repetat că vrea să preia controlul asupra Groenladei – în prezent, insulă cu statut autonom a Danemarcei, aflată într-o poziție geostrategică importantă și cu resurse naturale considerabile.

El și-a asumat, de altfel, explicit, obiectivul de a extinde teritoriul Statelor Unite.

Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai, spune că, în ciuda reacțiilor descumpănite ale mai multor state, noua administrație americană are și capacitatea, și posibilitatea de a pune în practică astfel de planuri.

Cele mai recente