01:02 AUR vrea să-și facă lobby în America
05:44 În căutarea ștampilei MAGA
08:01 Acatiste electorale?
09:51 Nicușor Dan, căutat la donații
11:13 Turul doi înapoi?
12:17 Atac violent asupra Kievului
13:57 Inculpați identificați
14:50 Georgescu, control judiciar prelungit
15:29 Coiful dacic: încă două arestări
Un recent turneu de promovare în Statele Unite pare să-i fi adus mai multe belele decât beneficii lui George Simion.
Candidatul AUR la Președinție e creditat cu prima șansă la turul întâi, organizat pe 4 mai.
Potrivit site-ului G4Media, partidul lui ar fi încheiat un contract cu o firmă americană de lobby în valoare de un milion și jumătate de dolari.
Documentul, semnat în 18 aprilie, apare pe site-ul Departamentului de Justiție, așa cum prevede legea.
Presupusa înțelegere ar viza o campanie care să-i asigure lui Simion sprijin din partea unor personalități americane. Într-o intervenție la Realitatea TV, candidatul AUR a negat chiar și existența unui astfel de contract.
În documentul public este menționat numele Mateei Petrescu, membră AUR și – între altele – directoarea de comunicare a fraților Tate. Mateea Petrescu apare, de altfel, într-o fotografie din cursul unei întâlniri pe care liderul AUR a avut-o în Statele Unite.
Ea susține că demersurile oficiale nu ar urmări decât să respecte o lege americană cunoscută drept FARA: potrivit ei, firmele de lobby sunt obligate să înregistreze contractele cu entități străine.
Contactat de Știrile Zilei, reprezentantul firmei de lobby a spus că „niciun contract nu a intrat în vigoare”, că firma sa nu a înlesnit vreo apariție publică a candidatului și că AUR nu a făcut vreo plată.
Până una-alta, Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că a început verificări asupra finanțării AUR, atât în cazul banilor pentru activitatea obișnuită, cât și al finanțării pentru campania prezidențială.
Nicușor Dan, căutat la donații
Nu doar lui George Simion i se cer însă explicații: Autoritatea Electorală Permanentă ar putea să confiște o parte a donațiilor pentru campania lui Nicușor Dan.
AEP spune c-ar fi găsit mai multe nereguli în felul în care primarul Bucureștiului a folosit fondurile de campanie și mașina de serviciu.
După un control încheiat astăzi, instituția spune că Nicușor Dan a folosit automobilul respectiv pentru deplasări electorale, dar și că ar fi strâns online donații de peste 3.000.000 de lei pe care nu le-a declarat la AEP.
Raportul Autorității spune c-ar exista suspiciuni rezonabile că aceste sume s-au folosit din alte conturi decât cel notificat instituției. Mai mult, procedura de colectare a banilor nu ar garanta că donatorii pot să fie identificați.
Nicușor Dan e și protagonistul unui nou „Portret de candidat” realizat de Recorder în pregătirea alegerilor de luna viitoare.
Turul doi înapoi?
Curtea de Apel Ploiești a hotărât să suspende executarea hotărârii din 6 decembrie prin care Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut.
Decizia poate fi atacată în cinci zile de la pronunțare.
Apelul se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție, cea care a respins încă din ianuarie o cerere a lui Călin Georgescu vizând menținerea rezultatului de anul trecut: pe 24 noiembrie, el și Elena Lasconi se calificaseră în finala prezidențială.
O avocată citată de site-ul HotNews a calificat decizia instanței prahovene drept „o aberație”: potrivit ei, nu poate fi suspendată o decizie care a produs deja efecte.
În plus, hotărîrea Curții Constituționale nu e un act administrativ, așa că nu putea fi atacată la secția de contencios administrativ a Curții de Apel Ploiești.
Atac furibund asupra Kievului
Cel mai grav atac rusesc asupra Kievului din acest an a făcut cel puțin nouă victime azi-noapte.
Peste 60 de oameni au fost răniți la doar câteva ore după ce Donald Trump îl acuzase pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că „ar sabota” negocierile de pace.
Pare să fi fost prea mult până și pentru liderul american: „Vladimir, OPREȘTE-TE!”, i-a scris el astăzi lui Putin pe propria rețea de socializare.
Aflat în Africa de Sud, de unde a fost nevoit să plece în regim de urgență, Zelenski a reamintit că Ucraina – spre deosebire de Rusia – a fost deja de acord cu o încetare necondiționată a focului.
Potrivit lui, e nevoie de presiuni suplimentare asupra Rusiei.
De vreme ce administrația Trump, însă, a preluat din mers retorica Moscovei (Trump însuși a spus de mai multe ori că Ucraina ar fi de vină pentru izbucnirea războiului), Kremlinul tocmai ce-a salutat oficial declarațiile potrivit cărora țara vecină nu mai poate revendica Peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014.
Controlul rusesc asupra regiunii e inclus într-un plan de pace calificat la Washington drept „o ultimă ofertă”.
Propunerea exclude eventuala aderare a Ucrainei la NATO și prevede că sancțiunile impuse Rusiei ar urma să fie ridicate.
De asemenea, cea mai mare centrală nucleară civilă din Europa, cea de la Zaporojie, ar urma să treacă sub control american.
