01:05 Urgență amânată

02:53 Ultimatum pentru PSD

04:43 Criză de medici

10:24 Prețul petrolului, din nou în urcare

11:21 Manipulare a piețelor?

12:23 Problema maghiară a U.E.

13:47 Mineri fără orizont

14:47 Cât costă manipulările

15:57 Fost director Frontex acuzat

Înhămați mai mult de nevoie decât de voie la căruța guvernării, miniștrii PSD, PNL și UDMR nu reușesc să se pună de acord nici măcar asupra noțiunii de „urgență”: ordonanța care instituie oficial starea de criză pe piața carburanților mai așteaptă un pic.

Documentul nu are avizul Consiliului Economic și Social, în lipsa căruia nu poate fi adoptat.

Mai mult, însă, vicepremierul Marian Neacșu și ministerul justiției, condus de Radu Marinescu, nu ar fi avizat nici ei proiectul.

Citat de Antena3, președintele Consiliului Economic și Social, Sterică Fudulea, spune că ordonanța nu rezolvă, în forma de-acum, problema creșterii prețurilor.

Litrul de benzină a trecut deja de nouă lei, în vreme ce motorina se apropie de pragul de zece. Ședința săptămânală a CES este programată mâine.

Cel puțin deocamdată, Guvernul a evitat să se atingă de nivelul accizelor pentru combustibili – surse politice afirmă că o astfel de măsură ar putea fi luată în considerare abia dacă motorina va ajunge să coste unsprezece lei sau mai mult.

Din prețul unui litru de carburant, statul român încasează pînă la 60%, prin accize și TVA.

Printre măsurile avute deocamdată în vedere de cabinetul Bolojan se numără limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime la jumătate din media anului trecut.

În Moldova vecină, Guvernul a aprobat azi decretarea stării de urgență în energie, pentru o perioadă de două luni.

Atacurile Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au scos din funcțiune o linie electrică ce asigură, în mod normal între 60 și 70% din consumul Moldovei.

Ultimatum pentru PSD

După ce s-a jucat luni de-a rândul de-a Petrică și lupul, amenințând că vrea să dea jos Guvernul Bolojan după Paște, PSD pare că a reușit să-și enerveze la culme partenerii de coaliție.

Conducerile PNL și USR au stabilit că, în cazul în care cabinetul ar fi demis prin moțiune de cenzură, nu vor mai face vreo alianță cu partidul lui Sorin Grindeanu.

Mesajul, cu alte cuvinte, e limpede: ori vă asumați public o colaborare cu AUR, ori vă mai potoliți puțin.

PSD a căutat insistent să ia distanță față de măsurile de austeritate pe care Guvernul le aplică de anul trecut încoace, ba chiar ar fi încercat să promoveze cu ajutorul AUR mai multe schimbări ale proiectului de buget.

Presupusa înțelegere a căzut cu zgomot săptămâna trecută, când parlamentarii opoziției din comisiile de buget-finanțe au lăsat PSD-ul pe cont propriu la vot.

Dominic Fritz, liderul USR, a amintit aseară și că partidul lui Sorin Grindeanu va organiza pe 20 aprilie o consultare internă privind participarea la guvernare.

Sorin Grindeanu nu-și mai ascunde de mult intenția de a-i îndepărta din cabinet pe premierul Bolojan și pe reprezentanții USR.

Săptămâna aceasta, el ar urma să le explice însă și socialiștilor europeni, în cursul unei vizite programate joi în Bruxelles, ce are de gând să facă.

Manipulare a pieței petrolului?

Prețul petrolului brut a revenit la valori de peste 100 de dolari pe baril pe piețele financiare – Iranul a dezmințit categoric, ieri, că ar fi început negocieri cu Statele Unite în vederea opririi războiului din Orientul Mijlociu.

Donald Trump le calificase drept „foarte productive”, doar pentru a fi contrazis repede de către unul dintre demnitarii de la Teheran care, potrivit lui, ar fi fost implicat în discuții.

E vorba de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Contacte preliminare, se relatează, s-ar fi stabilit între emisarul american Steve Witkoff și ministrul de externe de la Teheran, însă ar fi de-a dreptul exagerat ca ele să fie calificate drept „negocieri de pace”. Î

Ca din întâmplare, însă, scrie cotidianul Financial Times, tranzacții suspecte în valoare de peste o jumătate de miliard de dolari au fost observate pe piața petrolului cu puțin înainte ca Trump să pretindă că negocierile avansaseră.

Declarația sa a avut drept efect, în primă instanță, o reducere a costurilor sub nivelul de 100 de dolari pe baril.

Tranzacții masive s-au făcut cu doar un sfert de oră înaintea primei intervenții publice a lui Donald Trump pe această temă: nu mai puțin de 6.200 de contracte și-au schimbat proprietarii într-un singur minut – între 06:49 și 06:50, ora New Yorkului.

Mai multe fonduri speculative au remarcat că acesta a fost doar unul dintre exemplele recente în care astfel de practici au precedat anunțuri oficiale ale Guvernului american.

Casa Albă a respins suspiciunile de manipulare a pieţelor şi de utilizare abuzivă a informaţiilor privilegiate.

Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la