01:00 Jaful aurului dacic. Dispută în coaliție
02:35 Aurul dacic: cât de mare e pierderea
11:21 Substanțe la volan: schimbare majoră
12:32 Mercenarii lui Potra, pe cont propriu în Congo
14:11 Columbia cedează presiunilor lui Trump
15:25 Anularea alegerilor în context european
16:24 Crin Antonescu, uns candidat de PNL
17:34 Auschwitz: 80 de ani de la eliberare
Totul e politică și totul e încăierare politică în România de la începutul lui 2025.
Jaful din tezaurul istoric național comis în weekend într-un muzeu din Olanda pune pe poziții adverse PSD și PNL. Furate au fost, din orașul Assen, coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice.
Jaful a durat două minute, a implicat trei persoane neidentificate încă, iar un zid al clădirii a fost aruncat în aer. Valoarea totală a asigurării expoziției „Dacia! Regatul aurului şi argintului” se ridică la peste 30.000.000 de euro. Printre condițiile impuse părții olandeze se numără supravegherea permanentă a exponatelor.
Directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Târnoveanu, anunță că va demisiona „la momentul oportun”, dar adaugă că el ar fi doar „un țap ispășitor”.
Cele trei obiecte – alături de alte câteva sute – au fost scoase din țară pentru expoziția din Olanda fără să se fi emis o Hotărâre de Guvern, a confirmat premierul Ciolacu. Obligația de a emite un astfel de act a ajuns în lege în vara anului trecut, când Ministerul Culturii era condus de Raluca Turcan.
În mandatul politicienei PNL s-a și aprobat scoaterea din țară a tezaurului.
Raluca Turcan a replicat că e regretabil ca un prim-ministru să dea informații manipulatoare. Potrivit ei, nu ar fi fost nevoie de Hotărâre de Guvern pentru că nu au fost implicate mai multe instituții, ci una singură – Muzeul Național de Istorie.
La Știrile Zilei stăm astăzi de vorbă cu istoricul Andrei Pogăciaș despre valoarea artefactelor furate. Istoricul de artă Pavel Șușară, la rândul său, se teme că ele vor fi foarte dificil de recuperat.
Substanțe la volan: schimbare majoră
Schimbare majoră în cazul șoferilor testați pozitiv pentru consum de droguri. Instanța supremă a stabilit că poliția poate deschide un dosar penal doar în urma unor analize de laborator care să arate că substanța pe care șoferul o avea în corp i-a și influențat capacitatea de a conduce.
Decizia definitivă vine după ce mai mulți șoferi au acuzat că s-au ales cu dosare penale pentru șofat sub influența drogurilor, deși consumaseră medicamente împotriva răcelii.
În alte situații, unele persoane au rămas fără permis după ce aparatele de testare au afișat rezultate fals pozitive.
În schimb, spre deosebire de alcool, în cazul drogurilor nu există încă un anumit prag de la care consumul acestora la volan să fie incriminat.
Dezbateri aprinse au avut loc în vară, când Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care șoferii care refuzau testarea sau care ieșeau pozitiv rămâneau automat fără permis. Documentul era însă restituit dacă rezultatele analizelor nu veneau în termen de 72 de ore.
Anterior, mulți șoferi se plânseseră că testele de laborator durau luni sau chiar ani întregi.
Anularea alegerilor, manual de utilizare european
Aproape două luni de când s-au anulat alegerile, iar numărul indiciilor îl depășește încă net pe cel al dovezilor privind invocata implicare a unui „actor statal” în scrutinul de pe 24 noiembrie.
Comisia de la Veneția – forul european al experților în drept constituțional – spune într-un raport că o astfel de hotărâre ar trebui să fie susținută de „dovezi transparente”, nu doar de „informații clasificate” de la serviciile secrete.
Hotărârile organului consultativ al Consiliului Europei nu au caracter obligatoriu. Raportul spune însă că anularea trebuie să survină doar în situații „excepționale” și doar dacă e clar că procesul de vot a fost viciat sau influențat.
În plus, părțile implicate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere.
Comisia de la Veneția susține că anularea alegerilor ar trebui să fie decisă doar de cel mai înalt organism electoral – în cazul României, de Biroul Electoral Central.
Candidat confirmat
Alegerile cu repetiție însă își urmează cursul: Crin Antonescu a fost validat drept candidatul PNL la scrutinul prezidențial din mai.
Conducerea PSD a luat și ea aceeași decizie, care ar urma să fie oficializată în februarie. UDMR va proceda în același fel.
La reuniunea din weekend a liberalilor, Crin Antonescu a recunoscut că sarcina e foarte grea și că partidele de la putere trebuie să-i convingă cumva pe votanții lui Călin Georgescu (sau măcar pe unii dintre ei) să se răzgândească.