00:59 Palatul Împăratului, fără împărat
03:06 Orice-ar fi, Nicușor Dan candidează
04:09 Avem un referendum. Ce facem cu el?
05:57 Jaful aurului dacic: „Olanda e de vină”
08:05 Cercetarea, mereu la coadă
13:00 Moarte pe drumurile dintre spitale
13:59 Protestele din Serbia: premierul pleacă
15:33 Calendarul alegerilor, oficializat
16:30 Catedre blocate cu deceniile: ce se poate face?
17:12 Furt din fondurile operative SRI
Klaus Iohannis nu va locui în vila de protocol de pe Bulevardul Aviatorilor din București în care statul a investit cel puțin 3.000.000 de euro. Surse citate de site-ul G4Media spun că după plecarea de la Cotroceni îi va fi repartizată o altă locuință de protocol.
Printre cele luate în considerare s-ar număra Vila Lac 2.
Investigația Recorder „Palatul Împăratului” arăta anul trecut că lucrările au costat însă circa 7.000.000 de euro.
În noiembrie a devenit clară și identitatea politicianului pentru care statul pregătea reședința de o mie 200 de metri pătrați din centrul Bucureștiului.
Dintr-un document declasificat de Guvern care stabilea destinația vilei reieșea fără urmă de dubiu că ea îi era destinată familiei Iohannis.
Hotărârea din iulie 2022 a fost semnată de premierul de atunci, Nicolae Ciucă. Inițial, acesta afirmase că nu a avut de-a face cu documentul respectiv.
Documentul desecretizat în noiembrie era contrasemnat, între alții, de doi dintre colegii de partid ai premierului Ciolacu: Marian Neacșu era secretar general al Guvernului în vara lui 2022, iar Adrian Câciu – ministru de finanțe.
Orice-ar fi, Nicușor candidează
Pe locul care, mai devreme sau mai târziu, va rămîne liber la Cotroceni e deja înghesuială: Nicușor Dan, primarul capitalei, nu a mai lăsat astăzi nici o urmă de îndoială în privința ambițiilor sale prezidențiale.
A spus că nu există vreo situație în care și-ar retrage candidatura, ceea ce, evident, îi creează o problemă majoră Elenei Lasconi, președinta USR.
Deși consideră că anularea alegerilor a fost un eșec pentru care Klaus Iohannis poartă o „mare responsabilitate”, primarul Bucureștiului nu crede că plecarea șefului statului ar aduce vreun beneficiu real.
Nicușor Dan și Elena Lasconi vor discuta mâine despre alegerile din mai.
Cât despre referendumul local în baza căruia banii din taxele și impozitele strînse în București ar trebui să fie împărțiți de la centru către sectoare, primarul capitalei a făcut public un proiect de lege care să pună în practică rezultatul.
Ca să producă efecte, el trebuie aprobat de Parlament.
Nicușor Dan s-a plâns că bugetul de anul trecut al orașului a fost de 13.000.000.000 de lei, din care Primăria Generală a rămas doar cu cinci.
Demitere la MNIR
După vreo câteva zile bune de bâlbe, explicații contradictorii și de pasat iute răspunderea, Guvernul pare să se fi hotărât: Olanda e de vină pentru furtul unei părți din tezaurul dacic expus într-un muzeu din acea țară, iar ministra culturii are mână liberă la demiteri.
Premierul Ciolacu vrea ca Ministerul Justiției să analizeze contractul cu muzeul din orașul Assen și să ceară daune „fără precedent”. În weekend, din acea instituție au fost furate coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice. Întreaga expoziție era asigurată pentru mai bine de 30.000.000 de euro.
La scurt timp după intervenția premierului, ministra Natalia Intotero l-a demis pe Ernest Târnoveanu, directorul din ultimii 14 ani al Muzeului Național de Istorie.
Ministerul Culturii le-a mai cerut directorilor de muzee să anunțe pînă joi ce sisteme de pază au și care dintre bunurile culturale se află acum în afara țării.
Natalia Intotero a mai sugerat că România ar trebui să trimită cópii ale obiectelor de patrimoniu în străinătate. „Niciun om serios nu prea te ia în seamă”, i-a răspuns imediat Emanuel Petac, directorul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.
Serbia: premierul pleacă, după luni de proteste
Aproape trei luni de proteste – atât a durat până când premierul populist al Serbiei să demisioneze.
Miloš Vučević se afla sub o presiune publică uriașă după ce acoperișul gării din orașul Novi Sad s-a prăbușit în noiembrie. 15 oameni au murit atunci. Primarul orașului a demisionat și el astăzi.
Manifestațiile izbucnite după catastrofa din Novi Sad au sporit în intensitate și s-au diversificat: de la proteste obișnuite de stradă până la greve sau blocări ale șoselelor, ele au izbucnit în aproape 100 de localități.
Participanții pun dezastrul pe seama corupției guvernamentale, iar cu ei s-au solidarizat numeroși magistrați, fermieri sau profesori.
Cel puțin două incidente grave au survenit în acest timp: șoferii unor mașini intraseră în mulțimile de oameni, care au fost protejați de tractoarele fermierilor. Mai mulți protestatari au fost reținuți. De curând, invocând rațiuni de securitate națională, oficialitățile belgrădene au expulzat mai mulți tineri europeni, inclusiv din România.
Pe 22 decembrie, un protest organizat în Belgrad a strâns circa 100 de mii de oameni. Președintele Aleksandar Vučić îi amenințase pe manifestanți cu o eventuală intervenție a forțelor speciale, dar declarațiile sale au fost luate în derâdere.
Acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit la scurt timp după lucrările de renovare făcute de un consorțiu condus de o firmă din China.